Sorin Grindeanu a anunțat luni că Legea Salarizării nu poate fi aprobată în câteva zile. Ministerele Muncii, Sănătății și Educației nu s-au pus de acord, Finanțele nu au banii identificați, iar un proiect așteptat de sute de mii de angajați publici rămâne, deocamdată, suspendat.
Cum s-a ajuns aici e simplu de înțeles, chiar dacă e greu de acceptat. Legea salarizării reglementează salariile de bază, sporurile și drepturile bănești ale angajaților din sectorul public — profesori, medici, asistenți, funcționari. De ani de zile, România funcționează cu un sistem plin de inechități: același post, salarii diferite, în funcție de instituție sau de județul în care lucrezi. O lege nouă ar trebui să pună ordine. Doar că a pune ordine înseamnă că cineva câștigă mai mult și altcineva câștigă mai puțin — și exact aici încep negocierile care nu se mai termină.
Ministerele nu au ajuns la un numitor comun
Luni, după o ședință la care au participat reprezentanți ai mai multor ministere, Grindeanu a ieșit cu un mesaj neobișnuit de direct pentru un politician aflat în plin sezon de negocieri. Nu a spus că discuțiile „sunt în curs” sau că „există progrese”. A spus că nu există nicio formă agreată și că nu se vede una în câteva zile.
„Înțeleg că încă nu există un punct de vedere comun între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Ședința la care a participat și Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie, astfel încât nu pot să vă spun astăzi, acum, la această oră, că avem o formă a acestei legi”, a declarat Grindeanu după ședința de plen. Declarația contează nu doar pentru ce spune, ci pentru cine o spune. Când liderul partidului aflat la putere recunoaște public că guvernul nu are o formă, nu mai e vorba de o problemă tehnică — e o admitere că blocajul e real și că nu se rezolvă printr-o noapte de negocieri.
Termenele sunt aproape imposibil de respectat
Chiar dacă ministerele ar ajunge la un acord mâine dimineață, calendarul parlamentar și procedurile constituționale fac aprobarea rapidă a Legii Salarizării extrem de dificilă. Grindeanu a explicat pas cu pas de ce. „Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, ca acum să mai putem să venim până mâine, până poimâine, cu o formă a legii care să ducă la aprobarea acestei legi și în Senat, care să treacă și peste cele 24-48 de ore de posibile contestări la Curtea Constituțională și dacă se trece și de acest lucru să ajungă să fie promulgată. Sunt niște termene aproape imposibil de îndeplinit”, a spus liderul PSD.
Tabloul e clar: chiar și în cel mai optimist scenariu, legea ar trebui să treacă de trei filtre — acordul ministerelor, votul Senatului și eventuala sesizare la Curtea Constituțională — în câteva zile. Practic, e exclus. Grindeanu a mai adăugat că Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noilor prevederi, ceea ce adaugă un al patrulea obstacol la un dosar deja blocat.
Ce urmează concret pentru angajații din sectorul public
PSD așteaptă ca guvernul să cadă de acord pe o formă înainte ca proiectul să ajungă în Parlament. Până atunci, nicio dezbatere oficială nu poate începe. Grindeanu a sugerat că varianta realistă e ca un viitor guvern — cu puteri depline, nu în regim de interimar — să preia dosarul și să îl ducă la capăt printr-un proces de consultare cu partenerii sociali. România are o problemă veche cu această lege: fiecare guvern care a încercat să o adopte rapid a dat înapoi când a văzut costurile sau rezistența din sistem.
Angajații din sectorul public — câteva sute de mii de oameni — mai așteaptă. Întrebarea nu e dacă Legea Salarizării va fi adoptată vreodată, ci dacă clasa politică românească va reuși să o adopte înainte ca presiunea electorală să fie suficient de mare. Până acum, răspunsul a fost mereu același.
