Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit în secret cu fostul premier Ilie Bolojan în biroul președintelui Senatului. Senatul a deschis o anchetă. Șase senatori au votat pentru, trei împotrivă. Ambii oficiali pot fi chemați să dea explicații.
Totul a pornit de la o sesizare depusă de senatorul PACE Ninel Peia. O tentativă anterioară de a constitui o comisie parlamentară separată a eșuat din lipsă de semnături, așa că dosarul a ajuns la Comisia de Constituționalitate, structura permanentă a Senatului cu atribuții de control instituțional. Votul de marți, șase pentru și trei împotrivă, fără nicio abținere, a dat undă verde anchetei.
Biroul lui Abrudean și întrebarea care nu dispare
Detaliul care aprinde scânteia nu e întâlnirea în sine, ci locul unde a avut loc: biroul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit surselor citate de presă, Abrudean i-ar fi transmis lui Bolojan că poate folosi acea încăpere „oricând”. O formulare care, pusă alături de o întrevedere discretă între șefa CCR și un fost premier, ridică imediat o întrebare: cine altcineva știa?
Senatorii vor să afle exact asta. Concret, Comisia urmărește trei lucruri: care a fost scopul real al întâlnirii, cine a organizat-o și ce subiecte au fost puse pe masă. Vor fi analizate și procedurile de acces în birou — inclusiv prin solicitarea de informații de la angajatul Serviciului de Protecție și Pază care asigura securitatea acelei zone.
Tănăsescu și Bolojan, posibil citați la audieri
Comisia și-a propus să finalizeze verificările preliminare în aproximativ două săptămâni. Termenul poate fi prelungit dacă apar elemente care cer audieri suplimentare. Printre persoanele care ar putea fi chemate se numără chiar Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.
Și mai e ceva. Ancheta nu vizează doar conținutul discuției, ci și mecanismul din spate: cum a fost organizată întrevederea, prin ce canale, cu știința cui. Dacă Bolojan a avut acces la biroul președintelui Senatului pe baza unui acord informal, parlamentarii vor să știe dacă acel acord a respectat sau nu protocoalele de securitate ale instituției. O anchetă parlamentară nu înseamnă automat că s-a încălcat vreo lege — Comisia nu are competențe penale, rolul ei e să clarifice și să producă un raport. Dar un raport cu concluzii negative poate alimenta alte demersuri.
De ce contează mai mult decât pare
Cazul atinge o nervă sensibilă: independența CCR față de puterea executivă și legislativă. Curtea Constituțională e arbitrul suprem al conflictelor dintre instituții. Dacă președinta ei se întâlnește discret cu un fost premier — într-un birou pus la dispoziție informal de președintele Senatului — apare cel puțin aparența unui contact nepotrivit, chiar dacă discuția a fost perfect inocentă. Aparența contează în dreptul constituțional la fel de mult ca faptul. Tocmai de aceea instituțiile de tipul CCR operează, în democrațiile mature, cu reguli stricte de transparență a contactelor oficialilor lor — nu pentru că judecătorii ar fi suspecți, ci pentru că instituția trebuie să fie dincolo de orice suspiciune rezonabilă.
Termenul de două săptămâni indică o primă rundă de clarificări până la jumătatea lunii septembrie. Dacă Tănăsescu și Bolojan sunt citați, declarațiile lor vor fi publice. Ceea ce ar trebui să urmeze, indiferent de concluzia anchetei, e un protocol clar privind contactele șefilor de instituții independente cu membrii puterii executive sau legislative. România nu are un astfel de cod scris. Poate că acesta e momentul să îl primească.
