George Simion a anunțat public strategia prin care AUR încearcă să forțeze alegeri parlamentare anticipate, profitând de criza politică declanșată după căderea Guvernului Bolojan. Planul depinde de câți candidați la funcția de prim-ministru vor fi respinși de Parlament. Cu doi respinși deja la momentul declarațiilor, numărătoarea inversă a început.
Totul a pornit de la moțiunea de cenzură prin care PSD și AUR au doborât Guvernul condus de Ilie Bolojan. După demitere, președintele Nicușor Dan a trecut la nominalizări pentru funcția de prim-ministru, dar primii doi candidați desemnați nu au reușit să obțină votul de învestitură în Parlament. Exact acesta este terenul pe care AUR și-a construit calculul.
Simion a explicat că formațiunea urmărește fiecare vot din Legislativ cu o singură întrebare în minte: când se bifează a doua respingere, în 60 de zile de la prima solicitare? Constituția prevede că dizolvarea Parlamentului poate interveni după ce Legislativul refuză investitura a cel puțin două propuneri de premier, în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Nu se produce automat — președintele consultă președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, dar decizia finală îi aparține șefului statului.
Aici intervine partea importantă. Nicușor Dan nu este obligat să dizolve Parlamentul chiar dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale. Simion știe asta. Tocmai de aceea a vorbit și despre o schimbare de ton a președintelui: inițial, Dan excludea atât anticipatele, cât și orice implicare a AUR într-o formulă de guvernare. Liderul AUR susține că poziția s-ar fi nuanțat pe parcurs, pe măsură ce găsirea unei majorități parlamentare s-a dovedit tot mai dificilă.
Sondajele nu mai sunt credibile, spune Simion
Liderul AUR a respins explicit ideea că sondajele de opinie ar putea anticipa rezultatul unor alegeri anticipate. „Sondajele de opinie din România nu mai sunt credibile”, a afirmat George Simion, adăugând că nici președintele nu poate ști cu certitudine ce scor ar obține fiecare partid la urne. Argumentul invocat: diferențele semnificative dintre estimările din sondaje și rezultatele efective la mai multe scrutine recente.
Simion s-a dat chiar pe sine drept exemplu — ar fi fost cotat sub scorul pe care l-a primit la urne — și a mai adăugat rezultatul lui Călin Georgescu din noiembrie 2024 ca dovadă că cercetările de opinie ratează tendințe reale. „Votul românilor este singurul sondaj”, a concluzionat el. E un argument cu două tăișuri. Da, sondajele românești au avut erori mari în ultimii ani, asta e real și documentat. Dar discursul că „nimeni nu știe ce va ieși” servește și alt scop: să descurajeze calculele adverse și să mențină presiunea psihologică asupra unui președinte care ar putea să nu vrea anticipate tocmai pentru că nu cunoaște tabloul electoral.
AUR îl acuză pe Nicușor Dan că ignoră un segment de alegători
Concomitent cu presiunile pentru anticipate, AUR a demarat demersuri oficiale împotriva președintelui Nicușor Dan. Formațiunea îl acuză că exclude o parte importantă a electoratului din procesul decizional și că nu respectă opțiunile exprimate de alegătorii AUR la ultimele scrutine.
E o acuzație care, dincolo de retorica politică, atinge un nerv real: când un partid cu reprezentare parlamentară semnificativă este ținut sistematic în afara oricărei formule de guvernare, tensiunea crește și în interiorul electoratului său. AUR exploatează tocmai această frustrare. Și nu e pentru prima dată când partidul transformă excluderea din guvernare în combustibil electoral.
Ce urmează și ce are de decis Nicușor Dan
Atenția se mută acum pe Nicușor Dan și pe decizia sa privind al treilea candidat la funcția de prim-ministru. Dacă și acesta este respins sau dacă termenul de 60 de zile se apropie fără o soluție, președintele va fi pus față în față cu o alegere reală: alegeri anticipate sau o formulă de guvernare minoritară, fragilă, greu de susținut pe termen lung.
Simion a câștigat timp și vizibilitate din această criză. Întrebarea nu e dacă AUR vrea alegeri anticipate — e dacă le poate obține fără acordul unui om care, deocamdată, nu pare convins că e în interesul său să le dea.
