În noaptea de 15 spre 16 august 2026, o dronă a intrat în spațiul aerian al României dinspre Republica Moldova. La ora 05:01, un avion de vânătoare F-18 spaniol a distrus-o deasupra județului Galați. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat incidentul duminică dimineață. O nouă dronă doborâtă în România — dar întrebarea care rămâne e alta: de câte ori se poate întâmpla asta înainte să fie prea aproape de o zonă populată?
Cronologia nopții de 15-16 august 2026
Totul a început la ora 04:44, când sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă aeriană intrând în spațiul românesc. Traiectoria venea dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați.
Două avioane F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale ale Spaniei fuseseră ridicate preventiv în aer — o procedură care, după lunile de incidente repetate, a ajuns să fie de rutină pentru piloții staționați la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Unul dintre ele a realizat contact radar cu drona și a primit aprobare de angajare. La ora 05:01, drona a fost interceptată și distrusă între localitățile Băleni și Cudalbi, o zonă nepopulată din județul Galați. Intervalul de la detectare la distrugere: 17 minute.
Ministerul Apărării a publicat dimineața un comunicat care a detaliat secvența: „O aeronavă F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, care execută Serviciul de Luptă Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană «Mihail Kogălniceanu», aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare. Drona a fost doborâtă în condiții de siguranță de aeronava F-18, la ora 05:01.”
Ce înseamnă asta, de fapt
Cei 17 minute nu sunt un detaliu tehnic minor. Reprezintă tot lanțul de decizie: detectare, identificare, activare aeronavă de intervenție, aprobare politică de angajare și, în fine, acțiunea propriu-zisă. Funcționează. Și asta e important să fie spus clar.
Doar că mecanismul funcționează pentru că avioanele spaniole erau deja în aer — ceea ce înseamnă că Armata României știa că riscul este real în acea noapte. Nu e o critică, e o constatare: sistemul de alertă timpurie pare să lucreze, altfel piloții nu ar fi fost ridicați preventiv. Și mai e ceva. Drona a intrat din direcția Republicii Moldova, nu direct din Ucraina — o rută care ridică întrebări despre unde a decolat și ce a vizat, întrebări la care ministerul nu a răspuns public până la momentul publicării acestui articol.
Deasupra județului Galați, dinspre Moldova — un tipar care se repetă
Nu e prima dată când județul Galați apare în aceste rapoarte. Fragmentele găsite la Olimp, incidentele anterioare de la Dunăre — imaginea care se conturează e a unui spațiu aerian sub presiune constantă, nu a unor incidente izolate. Aliații NATO prezenți pe teritoriul României sunt, practic, primul strat de apărare pentru această parte a flancului estic. Că un F-18 spaniol doboară o dronă deasupra județului Galați e, simultan, dovada că sistemul funcționează și un semnal că presiunea nu scade.
Ministerul Apărării nu a anunțat dacă rămășițele dronei vor fi analizate public sau dacă originea aparatului va fi comunicată. Ancheta tehnică nu a primit termen public. Misiunea de Poliție Aeriană a contingentului spaniol continuă, fără modificări anunțate. Întrebarea care nu dispare după fiecare astfel de incident: câte drone nu sunt detectate? Ministerul nu răspunde la ea. Nici nu trebuie să o facă public. Dar cineva, undeva, are răspunsul — și ăsta e singurul gând care contează cu adevărat după o noapte ca aceasta.
