Un autor specializat în drepturile omului a publicat în Newsweek un editorial în care cere Statelor Unite să se implice activ în apărarea democrației din România, după ce voturile a peste nouă milioane de cetățeni au fost anulate în noiembrie 2024. Textul, semnat de Dennis Portman, pune o întrebare simplă și incomodă: cine are dreptul să anuleze un vot pe care alegătorul nu l-a putut contesta?
Pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România cu 22,9% din voturi. Urma să intre în turul al doilea împotriva Elenei Lasconi, candidata USR. Două săptămâni mai târziu, de Sfântul Nicolae, Curtea Constituțională a anulat atât rezultatele primului tur, cât și desfășurarea turului următor. Motivele invocate: încălcări ale legii electorale, o campanie online coordonată și o posibilă interferență rusă. Georgescu a fost exclus din cursa prezidențială, iar șase luni mai târziu, Nicușor Dan a depus jurământul ca președinte.
Dosarele care au stat la baza deciziei CCR nu au fost publicate nici până acum. Nicușor Dan promisese transparență în privința lor, dar promisiunea a rămas fără efect.
Un precedent fără corespondent în Europa postbelică
Decizia CCR rămâne fără precedent în istoria Europei postbelice. Nicio altă țară membră a Uniunii Europene nu a anulat vreodată rezultatul unui tur de scrutin pe baza unor documente de informații nedivulgate publicului. Asta contează, indiferent cum te poziționezi față de Georgescu însuși.
Dennis Portman atacă direct această logică în editorialul din Newsweek: „Poate fi răspunsul credibil atunci când milioane de voturi sunt anulate printr-un proces care pare să se bazeze pe evaluări de informații pe care cetățenii nu le-au văzut și pe instituții pe care nu le pot contesta? Democrația impune publicului să facă distincția între o apărare legală a unor alegeri și o decizie de a anula un rezultat pe care oamenii puternici nu-l agreează.”
Fraza asta merită citită de două ori. Nu pentru că apără neapărat un candidat anume. Ci pentru că pune degetul pe o rană pe care România o are deschisă de un an și jumătate: lipsa oricărei proceduri publice prin care un cetățean să înțeleagă de ce votul lui a fost șters.
De ce contează că textul apare în Newsweek, nu pe un blog partizan
Portman nu e un simpatizant al naționalismului românesc și nu scrie din această perspectivă. Este un autor cu background în drepturile omului, publicat într-o revistă americană de centru, cu o audiență globală. Newsweek subliniază că textul reprezintă opinia autorului, nu poziția redacției. Tocmai de aceea editorialul e mai greu de ignorat decât dacă ar fi apărut pe un site partizan.
Argumentul central al lui Portman nu e că Georgescu ar fi fost un bun președinte. Argumentul e că SUA nu pot pretinde că apără democrația în Est dacă acceptă în tăcere ca un rezultat electoral să fie desființat fără o procedură transparentă. „Statele Unite nu sunt spectatori. Washingtonul a sprijinit tranziția democratică a României, a susținut aderarea sa la NATO și a dezvoltat un parteneriat strategic care o face importantă pentru politica americană la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO. Stabilitatea, suveranitatea și legitimitatea democratică nu sunt preocupări periferice pentru Statele Unite”, scrie Portman.
Opacitatea care alimentează exact ce vrea să combată
Portman adaugă un argument care ar trebui să îngrijoreze Bucureștiul mai mult decât orice reacție diplomatică: „O putere străină poate discredita democrația liberală dacă îi convinge pe cetățeni că jocul este trucat de statul paralel.” Cu alte cuvinte, tocmai modul în care a fost gestionată anularea alegerilor alimentează narațiunea pe care instituțiile statului român spun că vor s-o combată. E un paradox pe care nimeni oficial nu l-a abordat direct.
Dosarele CCR rămân neclasificate public, nu există un termen asumat pentru publicarea lor, iar editorialul lui Portman a apărut la aproape un an și jumătate după anularea votului. Presiunea externă pentru transparență nu s-a stins, ci s-a mutat în publicații cu altă greutate. Întrebarea pe care o lasă acest editorial nu e despre Georgescu. E despre cum arată o democrație în care cetățenii nu au dreptul să știe de ce li s-a anulat votul. La asta nu a răspuns nimeni, oficial, până acum.
