O fotografie cu o plantă de tomate afectată a stârnit zeci de păreri printre grădinari. Unii au spus că este alternarioză, alții au dat vina pe căldură, iar câțiva au vorbit despre acarieni. Au apărut și recomandări de tratamente puternice, de la zeamă bordeleză până la combinații de fungicide, insecticide și biostimulatori. Printre ele, și o „soluție” periculoasă: motorină amestecată cu apă.
Problema este una des întâlnită în grădinile de vară. Frunzele roșiilor se răsucesc, se pătează, se usucă pe margini, iar planta pare că se oprește din creștere. Mulți se grăbesc să dea vina pe o singură cauză. În realitate, la tomate, astfel de simptome pot apărea din mai multe motive, iar tratamentul greșit poate face mai mult rău decât boala.
În imagine se observă frunze răsucite, zone uscate, margini arse și o slăbire clară a plantei. Nu se poate pune un diagnostic sigur doar dintr-o fotografie, dar sunt câteva cauze probabile. Poate fi stres provocat de căldură și udare neregulată. Poate fi atac de acarieni, mai ales dacă frunzele au un aspect cenușiu, prăfos, iar pe dosul lor apar puncte foarte mici. Poate fi și o boală foliară, cum este alternarioza, dacă pe frunze apar pete brune, rotunde sau neregulate, uneori cu cercuri concentrice.
Alternarioza, este posibilă la tomate, dar din fotografie nu sare imediat în ochi simptomul clasic: pete brun-negricioase, rotunde sau neregulate, cu cercuri concentrice, ca o țintă. Boala pornește de obicei de pe frunzele de jos, mai bătrâne, apoi urcă pe plantă. Frunzele se îngălbenesc, petele se unesc și planta se defoliază. Asta este descrierea clasică a alternariozei la tomate.
Cu alte cuvinte, comentariul cu alternarioza nu trebuie aruncat la gunoi, dar nici luat ca diagnostic sigur. În poza aceasta, eu aș verifica prima dată acarienii și stresul de căldură, apoi aș căuta petele clare de alternarioză pe frunzele de jos.
Cum verifici corect
Rupi două-trei frunze afectate, dar nu complet uscate. Te uiți pe dosul lor cu telefonul pe zoom sau cu o lupă simplă. Dacă vezi puncte foarte mici, gălbui, roșcate sau verzui, care se mișcă, ai acarieni. Mai poți face un test simplu: scuturi frunza peste o coală albă. Dacă apar puncte fine care se deplasează, problema este aproape sigur de dăunători.
Apoi cauți petele de boală. Dacă vezi pete brune cu cercuri concentrice și halou galben, mai ales pe frunzele de jos, intră în calcul alternarioza. Dacă frunza e doar răsucită, fără pete clare, iar arsura e mai mult pe margini, problema poate fi de la căldură, udare, salinitate, vânt cald sau tratament aplicat la soare.
Mai trebuie verificat și solul. Dacă pământul e crăpat și uscat în adâncime, planta a suferit de sete. Dacă e mereu ud și greu, rădăcina nu respiră bine. Tomata nu vrea nici baltă, nici pauze lungi fără apă.
Ce faci imediat
Frunzele complet uscate se îndepărtează. Nu le lăsa pe sol, sub plantă. Dacă este boală, sporii rămân acolo și se întorc la prima ploaie sau udare prin stropire. Frunzele suspecte se scot din grădină, nu se pun în compostul folosit la legume.
Se udă doar la bază, dimineața, nu pe frunze. La tomate, udarea pe frunză, mai ales seara, ține umezeala multe ore și ajută bolile foliare. Se aerisește cultura, se răresc frunzele de jos dacă sunt multe și ating pământul, dar fără să chelești planta brusc. O plantă deja stresată nu trebuie tăiată agresiv.
Dacă e caniculă, nu se stropește la prânz. Nici cu fungicid, nici cu insecticid, nici cu „zeamă” naturală. Tratamentele se fac dimineața devreme sau seara, când temperatura scade. Pe frunză încinsă, multe soluții produc arsură.
Ce este zeama bordeleză și când ajută
Zeama bordeleză este un produs pe bază de cupru. Tradițional, se obține din sulfat de cupru și var stins. Are efect de contact, adică stă pe suprafața plantei și împiedică dezvoltarea unor ciuperci și bacterii. Nu intră în plantă ca să repare ce s-a uscat deja. Funcționează mai ales preventiv sau la începutul atacului, nu când frunza e compromisă. University of California o descrie ca fungicid și bactericid folosit de mult timp, dar eficiența depinde de preparare și aplicare corectă.
Comentariul cu „dați cu zeamă bordeleză o dată pe săptămână” trebuie luat cu grijă. Nu toate produsele au aceeași concentrație. Nu se dozează serios cu „jumătate de linguriță” la întâmplare, pentru că o zeamă prea concentrată poate arde frunza, iar una prea slabă poate să nu facă nimic. Se respectă doza de pe ambalaj. Cuprul nu este apă sfințită pentru roșii. Dat des, pe căldură sau în amestecuri greșite, poate produce fitotoxicitate și poate încărca solul.
Dacă ai pete clare de alternarioză, un tratament cu produs pe bază de cupru poate ajuta la limitarea extinderii, dar nu omoară acarienii. Dacă problema principală este acarienii, zeama bordeleză nu rezolvă cauza.
Ortiva Top, Mospilan, Karate Zeon și Cropmax.
Pe net tot apare rețeta: Ortiva Top + Mospilan + Karate Zeon + Cropmax la 10 litri de apă. Asta este genul de cocktail care se dă des pe grupuri, dar nu este o recomandare bună fără diagnostic. Amestecarea mai multor produse poate stresa planta, poate produce arsuri și poate duce la tratamente inutile.
Ortiva Top este fungicid. La tomate se folosește pentru boli precum alternarioza, în doza recomandată de producător, cu timp de pauză până la recoltare. Syngenta indică pentru Ortiva Top la tomate doza de 1 l/ha, maximum 2 aplicări, interval minim 8-10 zile și timp de pauză 7 zile.
Mospilan este insecticid sistemic, pe bază de acetamiprid. Poate fi util la anumiți dăunători, cum sunt afidele, musculița albă sau tripsul, în funcție de omologare și cultură. Producătorul îl descrie ca insecticid cu efect asupra insectelor în mai multe stadii și cu perioadă de pauză între 3 și 14 zile, în funcție de cultură. Dar Mospilan nu este tratamentul principal pentru acarieni. Dacă ai păianjen roșu sau acarieni, trebuie gândit un tratament acaricid, nu doar insecticid general.
Karate Zeon este insecticid de contact, cu efect rapid asupra unor insecte. Nu trebuie pus doar „ca să fie”. Produsele de contact cer acoperire bună a frunzelor, iar folosirea repetată, fără țintă clară, poate afecta și insectele utile. Syngenta precizează că lambda-cihalotrinul din Karate Zeon acționează prin contact și ingestie, iar acoperirea bună a părților atacate este importantă.
Cropmax este biostimulator și fertilizant foliar, nu medicament pentru boală. Poate ajuta planta să treacă peste stres, dar nu înlocuiește fungicidul la alternarioză și nici acaricidul la acarieni. Descrierile comerciale îl prezintă ca fertilizant foliar cu macroelemente, microelemente, vitamine și stimulatori de creștere.
Deci rețeta din comentarii are o problemă mare: pune la grămadă fungicid, două insecticide și biostimulator, fără să știe dacă planta are ciupercă, insecte, acarieni sau doar arsură de căldură. Așa se ajunge la „am stropit și mai rău s-a făcut”.
Dacă sunt acarieni
Dacă pe dosul frunzelor se văd acarieni, se intervine pe dosul frunzei, nu doar pe față. Acolo stau dăunătorii. Se poate începe, în gospodărie mică, cu îndepărtarea frunzelor puternic atacate și spălarea ușoară a plantelor cu apă, dimineața, ca să reduci populația. Apoi se aplică un produs potrivit pentru acarieni, cumpărat legal, cu etichetă pentru cultura respectivă. Se repetă conform etichetei, pentru că ouăle nu sunt mereu distruse la prima aplicare.
În grădinile mici, săpunul potasic sau unele uleiuri horticole pot reduce atacul, dar se aplică atent, pe vreme răcoroasă, testat întâi pe câteva frunze. Pe caniculă pot arde planta. În solar, unde acarienii se dezvoltă rapid, o singură stropire slabă rareori rezolvă problema.
Dacă este alternarioză
Dacă vezi pete brune cu cercuri concentrice, începi cu igienă și fungicid. Se rup frunzele bolnave de jos, se scot din cultură, se udă doar la rădăcină și se tratează cu un fungicid omologat pentru tomate. Ortiva Top poate fi o opțiune, dar se folosește după etichetă, nu după „cât a zis cineva pe Facebook”. Se alternează substanțele active, pentru că bolile pot dezvolta rezistență dacă folosești mereu același produs.
Zeama bordeleză poate fi utilă ca protecție de contact, mai ales preventiv, dar nu trebuie aplicată peste frunze deja stresate, în plină căldură, sau în amestec cu produse despre care nu știi dacă sunt compatibile. Cuprul nu se combină oricum.
Dacă este doar de la căldură
La temperaturi mari, roșiile își răsucesc frunzele, mai ales dacă au fost udate neregulat. În cazul acesta, tratamentele multe pot face mai mult rău. Se reglează udarea, se pune mulci, se evită prășitul adânc lângă rădăcină, se aerisește solarul și se opresc fertilizările puternice cu azot.
Frunzele deja arse nu se mai refac, dar lăstarii noi trebuie urmăriți. Dacă frunzele noi ies normale, problema a fost stres. Dacă și frunzele noi se răsucesc, se pătează sau se usucă, cauza este încă activă.
Schema practică pentru cazul din poză
În prima zi se rup frunzele complet uscate și se verifică dosul frunzelor cu lupa. Nu se stropește înainte de verificare. Dacă se găsesc acarieni, tratamentul se duce spre acarieni. Dacă se găsesc pete clare de alternarioză, tratamentul se duce spre fungicid. Dacă nu se găsesc nici dăunători, nici pete specifice, se corectează udarea și se urmărește planta câteva zile.
Dacă planta are și acarieni, și pete de boală, nu se pun toate produsele în aceeași pompă. Se tratează separat, la câteva zile distanță, respectând eticheta. Se evită stropirea la temperaturi mari. Se notează ziua tratamentului și timpul de pauză până la recoltare.
După 4-5 zile se verifică frunzele noi. Acolo se vede dacă planta își revine. Frunzele vechi, arse, vor rămâne urâte. Important este ca vârful plantei să crească sănătos, fără pete noi, fără răsucire accentuată și fără dăunători pe dosul frunzei.
În cazul din imagine, eu nu aș începe cu un cocktail complet. Aș verifica întâi acarienii. Apoi aș elimina frunzele compromise. Dacă apar pete tipice de alternarioză, aș aplica un fungicid omologat pentru tomate sau un produs cu cupru, corect dozat. Dacă apar acarieni, aș merge pe tratament specific pentru acarieni. Iar motorina aș lăsa-o unde îi este locul: în rezervor, nu pe roșii.
