Plivitul lăstarilor reprezintă una dintre primele lucrări în verde efectuate în viticultură și are un rol decisiv în echilibrarea vegetației și a producției de struguri. Operațiunea constă în eliminarea lăstarilor inutili, neproductivi sau slab dezvoltați, astfel încât resursele plantei să fie direcționate către lăstarii fertili și către inflorescențe.
Prin această intervenție se reduce densitatea foliajului, se îmbunătățește circulația aerului în interiorul butucului și se creează condiții mai puțin favorabile pentru instalarea bolilor criptogamice, în special mana și făinarea. În același timp, lumina pătrunde mai ușor în zona ciorchinilor, ceea ce contribuie la o maturare mai uniformă a strugurilor.
Perioada optimă de efectuare a plivitului
Momentul aplicării plivitului este esențial pentru eficiența lucrării. Intervenția se realizează în faza de creștere activă a lăstarilor, când aceștia au în general între 5 și 15 centimetri lungime. În această etapă, diferențierea dintre lăstarii fertili și cei nefertili devine vizibilă, permițând o selecție corectă.
În zonele mai calde și pentru soiurile timpurii, lucrarea se efectuează de regulă în luna mai. În zonele mai răcoroase, perioada se poate extinde până în iunie, în funcție de ritmul de vegetație. Intervenția trebuie realizată înainte de înflorire sau cel târziu la începutul înfloritului, pentru a evita consumul inutil al rezervelor plantei.
Plivitul se face manual, deoarece lăstarii tineri sunt fragezi și se desprind ușor fără a necesita unelte. Acest aspect reduce riscul de rănire a butucului și permite o selecție precisă.
Lăstarii care se elimină
În cadrul plivitului sunt îndepărtați lăstarii cu valoare productivă scăzută sau fără rol în structura butucului. Printre aceștia se numără lăstarii porniți din lemnul bătrân sau direct din trunchi, cu excepția situațiilor în care sunt păstrați pentru refacerea sau întinerirea butucului.
De asemenea, se elimină lăstarii fără rod atunci când numărul acestora este excesiv, pentru a evita îndesirea inutilă a vegetației. În cazul lăstarilor dubli sau tripli proveniți din același ochi, se păstrează doar cel mai bine dezvoltat, pentru a evita concurența internă.
Se mai îndepărtează lăstarii orientați spre interiorul butucului, deoarece aceștia contribuie la umbrirea excesivă și la reducerea aerisirii. Lăstarii slabi, rupți sau afectați de boli sunt eliminați pentru a preveni consumul inutil de resurse și posibila răspândire a infecțiilor.
O atenție specială se acordă lăstarilor crescuți din portaltoi sau din zona de sub punctul de altoire, care trebuie eliminați complet, deoarece nu contribuie la producția de struguri și pot concura butucul cultivat.
Lăstarii care se păstrează
Selecția corectă presupune păstrarea doar a lăstarilor viguroși și bine poziționați pe coardele de rod. Prioritate au lăstarii care poartă inflorescențe, deoarece aceștia vor asigura producția din anul respectiv.
De asemenea, se mențin lăstarii necesari pentru formarea structurii viitoare a butucului, în special în plantațiile tinere sau în cazul intervențiilor de regenerare. Distribuția uniformă a lăstarilor rămași este importantă pentru a asigura o bună aerisire și expunere la lumină.
Tehnica de execuție și reguli de lucru
Plivitul se realizează prin ruperea manuală a lăstarilor cât timp aceștia sunt încă fragezi. Operațiunea se face lateral, cu atenție, pentru a evita lezarea coardelor sau a mugurilor adiacenți.
Se recomandă intervenții moderate, fără îndepărtarea excesivă a vegetației într-o singură etapă. Frunzele rămase au un rol esențial în procesul de fotosinteză și în hrănirea plantei, influențând direct calitatea și cantitatea recoltei.
O regulă importantă este evitarea stresării butucului prin eliminarea bruscă a unei cantități mari de lăstari, deoarece acest lucru poate duce la dezechilibre de creștere și la sensibilizarea plantei în fața bolilor.
Diferențe între vița de vie pentru vin și cea pentru masă
Aplicarea plivitului diferă în funcție de destinația culturii. La soiurile de masă, accentul se pune pe obținerea unor ciorchini bine expuși, uniformi și cu aspect comercial atractiv, ceea ce impune o aerisire mai riguroasă a butucului.
În cazul viței de vie pentru vin, scopul principal este echilibrul între producție și calitatea strugurilor. Se urmărește o încărcare optimă a butucului, astfel încât strugurii să ajungă la o maturare completă, cu acumulare corespunzătoare de zaharuri și compuși aromatici.
Prin aplicarea corectă a plivitului lăstarilor, viticultorul influențează direct sănătatea plantației, calitatea recoltei și longevitatea butucilor, transformând această lucrare într-una dintre cele mai importante intervenții de sezon în cultura viței de vie.
