În 11 zile, pe litoralul românesc au fost înregistrate 18 incidente legate de drone. Turiștii au început să găsească resturi ale acestor aparate atât pe plajă, cât și în mare. Autoritățile cer un singur lucru: nu atingeți obiectele și sunați la 112.
Situația, documentată în vara anului 2026, ridică o problemă practică reală pentru miile de oameni aflați zilnic pe plajele din Mamaia, Năvodari, Neptun sau Gura Portiței. Resturile provin, potrivit informațiilor disponibile, din incidente petrecute în larg, iar curenții și valurile le aduc ulterior spre țărm.
Numărul incidentelor cu drone a crescut îngrijorător
Cele 18 cazuri raportate în doar 11 zile reprezintă o frecvență ridicată față de ce era considerat obișnuit în sezoanele anterioare. Turiștii găsesc fragmente de elice, carcase și, uneori, drone aproape intacte — obiecte pe care mulți nu știu cum să le trateze. Unii încearcă să vândă piesele găsite. Alții le ignoră complet. Ambele reacții sunt greșite, spun autoritățile.
Resturile pot proveni din zone îndepărtate față de punctul în care sunt descoperite. Curenții marini din zona Mării Negre pot deplasa obiecte pe distanțe considerabile, ceea ce face dificilă stabilirea rapidă a originii fiecărui fragment.
Ce recomandă autoritățile când găsești o dronă pe plajă
Mesajul autorităților este simplu și direct: nu atingeți obiectul, păstrați distanța și sunați imediat la 112. Fotografierea de la distanță este permisă și chiar utilă — ajută echipele de intervenție să identifice tipul aparatului înainte de sosire. Scoaterea obiectelor din apă este interzisă, intervenția revenind militarilor sau serviciilor specializate, inclusiv SRI, în funcție de natura obiectului identificat.
Riscul nu constă neapărat în pericolul imediat al unui fragment de plastic sau metal, ci în imposibilitatea de a ști, fără echipament specific, ce conține sau de unde provine acea dronă. Orice obiect necunoscut găsit pe plajă sau în mare intră în aceeași categorie de precauție, indiferent dacă pare banal sau nu.
Context și precedente
Utilizarea dronelor în spațiul aerian al Mării Negre a crescut semnificativ în ultimii ani, inclusiv în zonele civile adiacente conflictului din Ucraina. România, ca stat riveran și membru NATO, are proceduri active de monitorizare a spațiului aerian de coastă. Autoritatea Aeronautică Civilă Română și structurile militare coordonează răspunsul la incidentele cu drone neidentificate.
Legislația română în vigoare interzice operarea dronelor deasupra plajelor aglomerate și în apropierea infrastructurii critice fără autorizație specială. La nivel european, regulamentul EASA privind operarea aeronavelor fără pilot uman la bord stabilește zone de excludere și cerințe de înregistrare pentru operatori, nerespectarea atrăgând sancțiuni penale și administrative.
Ancheta continuă, raportarea rămâne singura reacție corectă
Autoritățile române nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat centralizat privind cele 18 incidente cu drone pe litoral. Fiecare caz este gestionat separat, de structurile locale de intervenție și, după caz, de unitățile militare competente teritorial. Ancheta pentru fiecare incident urmărește stabilirea originii dronei, a traiectoriei și a eventualului operator — un proces care, în cazul aparatelor găsite în stare avansată de degradare, poate dura săptămâni.
Turiștii care raportează la 112 primesc instrucțiuni imediate despre cum să se comporte până la sosirea echipei de intervenție. Numărul de urgență rămâne singura cale oficială de raportare recomandată. Cu cât incidentele cu drone pe litoral sunt semnalate mai rapid, cu atât autoritățile pot gestiona mai eficient fiecare caz și pot actualiza harta zonelor cu risc crescut.
