Traim vremuri cum nu au mai fost niciodata in istorie. Exista un cumul de greutati pe spinarea omenirii. Totul este incert, de la siguranta locului de munca si a casei pana la ce vom pune pe masa.
Lumea moderna ne-a inrobit. A facut cu noi exact opusul decat ne-a lasat Dumnezeu. Omul modern nu-si mai foloseste trupul si nici mintea. A devenit un simplu consumator care cel mult isi intinde un deget pentru a apasa un buton care sa-i faciliteze lumina, caldura, apa curenta, confortul si divertismentul.
Omul a ajuns un rob care doar are impresia ca ar fi liber. De fapt traieste intr-o cusca si se minte pe el insusi stand departe de adevarat si nedorind sa-l cunoasca, ba chiar urandu-l.
Dumnezeu i-a dat omului tot ce ii trebuie aici pe Pamant de la hrana si adapost pana la materie prima de lucru. Noi trebuie doar sa ne folosim mainile, sa culegem ce ni s-a dat si sa ne cream obiectele de trebuinta de care avem nevoie pentru a trai.
In decursul istoriei omul a cautat metode cat mai ingenioase pentru a prelucra materialele oferite de natura, anume: lemnul, pielea, osul si metalul, ducand cunostiintele sale mai departe urmasilor.
Trebuie sa ne uitam in trecut si sa vedem cum traiau strabunii nostri pentru a putea supravietui vremurilor grele care bat la usa.
Intr-o situatie de supravietuire in care lumea moderna cade, uneltele trainice din fier vor fi mai valoroase decat aurul iar cei care vor fi capabili sa munceasca si care vor avea cunostiinte despre prelucrarea materialelor vor fi considerati adevarati calauzitori intr-o lume in care totul se risipeste si nu mai ramane decat moloz. Trebuie sa investim in unelte trainice cat mai avem ocazia.
In acest articol vom discuta de ce trebuie sa investim in unelte trainice, care sunt principalele unelte ce trebuie sa le avem la noi intr-o situatie de supravietuire, care sunt caracteristicile unui topor, de ce trebuie sa invatam sa ne facem propriile unelte de piatra, os sau metal, precum si problema gadgeturilor de supravietuire.
Uneltele simple, practice si trainice vor fi mai valoroase decat aurul pentru vremurile care vin.
Iata ce putem afla din viziunea a doua a Staretului rus Antonie, aparuta dupa anul 1970, contemporan cu vremurile noastre in care traim:
“Aurul va ajunge la preţul său adevărat – zero. Ca metal, nu e bun de nimic, iar în rest, nici de foame, nici de frig nu ţine. Preţ vor avea doar lucrurile funcţionale, lucruri fără de care nu e posibilă supravieţuirea omului – topoare, fierăstraie, orice instrument, plite simple de fier.”
„Iar acum imaginaţi-vă că se deconectează electricitatea, gazele şi căldura. Pe ce va schimba omul covoarele şi cristalul? Pentru un topor şi o sobă? Dar cine mai are asemenea lucruri? Unul sau doi dintr-o sută, poate.”
In trecut strabunii nostri nu ieseau din casa fara sa aiba la ei un cutit – unealta indisipensabila pentru orice activitate am face in natura.
Uneltele din otel forjat, trainice si care prezinta principii simple, ne pot sustine pe termen lung. Exista cutite din otel-carbon vechi de peste 100 de ani care inca pot fi folosite fara nici un fel de problema.
Desi sunt mai grele, butocanoase si ocupa un volum mai mare, datorita rezistentei in decursul timpului si simplitatii lor, uneltele din otel forjat sunt superioare celor moderne de cele mai multe ori.
Drept dovada este si cererea care exista pe piata din partea mesterilor in lemn si a pasionatiilor de supravietuire pentru unelte vechi din Germania si alte parti are Europei care dateaza de pe timpul celui de al doilea razboi mondial sau chiar inainte. Lumea moderna nu mai este in stare nici macar sa mai forjeze sau sa toarne un fier cum trebuie.
Tocmai de aceea va incurajez sa cumparati unelte din otel, cat mai simple, fie ele chiar si ruginite. Uneltele vechi pot fi reconstituite de cele mai multe ori fara multe batai de cap. Multi mesteri isi gasesc cele mai bune unelte taietoare la targurile de vechituri, unde un necunoscator ar vedea la ele doar niste fiare ruginite.
In zilele noastre echipamentele si uneltele pe care le gasim in comert sunt de o calitate slaba din pricina zgarceniei producatorilor si a „trendului” acestor timpuri de a face lucruri cat mai proste, cu materiale cat mai ieftine astfel incat sa se strice repede si sa cumparam altele noi.
Acest lucru este valabil si in cazul echipamentelor destinate cadrelor militare produse in ultimii ani. Majoritatea cusaturilor, tesaturilor si metalelor sunt de o calitate proasta, care nu rezista la uzura indelungata.
Cele mai bune echipamente si unelte sunt cele facute la comanda. Daca aveti posibilitatea, optati pentru cutite, topoare si orice piesa de metal forjate in stil vechi de catre fierari.
Acelas lucru se poate aplica si la capitolul imbracaminte. In cazul rucsacurilor, gentilor, imbracamintei si a altor echipamente, cel mai indicat este sa fie realizate din materiale naturale cum ar fi piele de animal, bumbac, umplute cu pene de rata sau gasca, dar poate fi folosita si tesatura de cort trainica, adevarata.
Majoritatea echipamentelor moderne concepute din materiale sintetice si care sunt destinate pentru masele de consumatori, desi sunt mai usoare, nu sunt la fel de trainice daca sunt supuse la uzura zilnica pentru o perioada de timp mai indelungata. Acest subiect al imbracamintii este de sine statator si necesita un articol propriu argumentat pentru a-l lamuri pe cititor, asadar nu voi intra in detalii aici.
Ce unelte trebuie sa avem la noi intr-o situatie de supravietuire
Exista o sumedenie de unelte trainice din fier forjat care ne pot ajuta la lucrul manual si care ne pot usura viata intr-o situatie de supravietuire pe termen lung, in care nu putem depinde de nimic din lumea moderna si totul se rezuma la obiectele de trebuinta facute chiar de mainile noastre.
Astfel avem cateva unelte esentiale pe care trebuie sa le avem la noi si altele oarecum “auxiliare”.
Cu totul, exista urmatoarele mari grupuri de unelte folositoare: cutite, topoare, fierastraie, burghie, lopeti, ciocane, tarnacoape, sape, dalti, pile, ace de cusut si pescuit, tepuse si pene de fier, etc.
Sta la latitudinea noastra ce unelte luam cu noi intr-o situatie de supravietuire pe termen lung si asta tine de preferintele noastre, caracterul nostru dar si de modul de lucru cu care am fost invatati sa desfasuram activitatiile de zi cu zi in aer liber.
Personal promovez ideea de a calatori cu putin bagaj pentru a ne usura deplasarile. O persoana individuala ar fi bine sa se limiteze strict la unelte esentiale de care are nevoie, anume la un topor si cutit, dar poate avea asupra sa si un fierastrau, burghiu si cutit de cioplit.
Dupa cum stim trebuie sa fim uniti intr-o situatie de supravietuire. Pentru vremurile care vin nu putem razbate de unii singuri ci numai ca grup vom putea supravietui pe termen lung. Fiecarei persoane a grupului ii va reveni o activitate pentru a putea crea o economie de subzistenta a grupului. Unii vaneaza sau culeg plante comestibile, altii cioplesc si pazesc tabara, in timp ce altii au grija de copii.
In aceste conditii putem si ar fi bine sa avem asupra noastra si alte unelte trainice in plus, care ne pot usura munca in diverse activitati. Daca suntem in grup nu este obligatoriu ca fiecare sa care cu el un fierastrau, burghiu sau lopata. Membrii grupului pot avea asupra lor alte unelte utile, insa la capitolul topor si cutit, consider ca fiecare membru al grupului trebuie sa detina cate o pereche indiferent de celelate unelte pe care le mai alege.
O ipoteza care o aducem in discutie este posibilitatea de a avea un cal sau magarus asupra noastra, de care sa ne folosim la transport. Totodata pe timpul iernii pentru a ne putea deplasa echipamentele va trebui sa avem sanii pentru a putea calatorii, datorita zapezii care ne ingreuneaza mobilitatea chiar si cu putin bagaj asupra noastra. Insa toate aceste lucruri sunt discutabile si depind de contextul in care ne aflam. Un bun exemplu de urmarit sunt cazurile grupurilor de oameni aflati sub prigoana si care trebuiau sa se ascunda pentru a nu fi ucisi de cotropitori.
Subiectul uneltelor este foarte vast si necesita mai multe serii de articole dedicate pentru fiecare categorie in parte. De aceea nu vom intra aici in multe detalii despre alegerea “uneltei perfecte” care sa se potriveasca noua. Acest articol face doar introducerea intr-o noua sfera a studiului nostru despre supravietuire: uneltele.
In cele ce urmeaza am sa va prezint uneltele esentiale pe care trebuie sa le avem la noi intr-o situatie de supravietuire, in ordinea importantei lor.
Toporisca o folosim sa taiem lemn, fara de care nu ne putem incalzi sau construi adaposturi. Totodata putem ciopli diverse obiecte daca avem toporisca potrivita.
Cutitul il vom folosi la aproape orice activitate in aer liber, de la culesul plantelor din flora spontana, a transa carne si pana la a sculpta lucruri de finete in lemn.
Putem sa ne facem chiar si un arc de supravietuire trainic doar din aceste doua unelte.
Trebuie sa ajungem la performanta de a nu depinde de nici un alt obiect facut de fabricile lumii moderne. Orice poate fi refacut cu mainile noastre. Pentru asta insa trebuie sa cunoastem ce ne ofera fiecare etaj de vegetatie in parte de la zona de stepa si silvostepa, padurea de stejar, padurea de fag, padurea de molid si chiar si etajul alpin.
Cunoscand la ce se foloseste fiecare planta, esenta de lemn si tip de roca, vom putea sa ne descurcam in padure cu un numar minimal de unelte .
Cand vom ajunge sa cunoastem natura indeajuns de bine, vom putea iesi afara in salbaticie numai cu traista de merinde, o toporisca si o brisca. Asa cum faceau strabunii nostri.
In seriile de articole viitoare vom vorbi si despre cum folosim aceste obiecte in activitatile noastre de zi cu zi in jurul taberei pentru a putea supravietui.
Aici mai amintesc si de piatra de ascutit, indispensabila de avut la noi. Prin uzura indelungata, atat lama cutitului cat si a toporului se vor toci. In salbaticie exista pietre abrazive care pot fi folosite ca alternative la pietrele conventionale de ascutit.
Daca avem posibilitatea si nu ne simtim incarcati putem avea la noi in plus si urmatoarele unelte: un fierastrau, un burghiu manual si un cutit de sculptura.
Fierastraul ne permite sa obtinem suprafete taiate mai fin si totodata putem da lemnului noi forme.
Burghiul este foarte util atunci cand vrem sa ridicam constructii ale caror busteni se imbina unii in altii folosind tarusi si pene. Putem sa ne confectionam chiar si o pluta, fara sarma sau franghie pentru a atasa bustenii, folosind tarusi care intra in gauri date de burghiu.
Cutitul de sculptat in lemn ondulat ne permite sa obtinem forme concave pentru linguri, cani sau boluri. Pentru cei care sunt interesati de sculptura folosind obiecte rudimentare, o sa va fie de folos.
Unii pasionati de bushcraft prefera sa aiba la ei si o lopota pliabila, cum aveau soldatii in transee.
Aceasta ne poate fi de mare folos pentru a sapa ascunzatori sau adaposturi in pamant, insa sta la latitudinea voastra daca aveti nevoie de una. In lipsa unei lopeti, se poate sapa in pamant cu ajutorul unui bat de sapat.
De cele mai multe ori ne putem descurca in salbaticie cu aproape orice model de cutit, burghiu sau fierastrau de dimensiuni rezonabile. Insa cand vine vorba de topor trebuie sa ii intelegem principiul si functionalitatea sa, altfel riscam sa luam unul care nu este potrivit pentru activitatea pe care o desfasuram. Asadar sa vorbim putin despre principalele particularitati ale acestuia.
In functie de activitatea pe care o desfasuram exista diferite topoare sau toporisti.
Forma si marimea capului de topor este importanta pentru ca in functie de ele putem despica mai mult sau mai putin material de pe o bucata de lemn.
Uitandu-ne pe partea superioara a toporului, vom vedea ca fiecare cap de topor are forma unui “V”.
Un topor care prezinta un cap mare si cu “V” lat va putea sparge mai bine lemnul. Astfel de topoare sunt folosite indeosebi pentru taiatul bustenilor sau radacinilor groase vii, unde ai nevoie de o forta mai mare pentru a penetra fibra lemnoasa si a o crapa.
Pe de alta parte, un topor cu cap mic si “V” ingust nu exercita o forta atat de mare asupra lemnului, cioplind doar o bucata mica din acesta. Astfel de topoare sunt numite toporisti si sunt ideale pentru sculptura, unde trebuie sa indepartam putin cate putin din fibra lemnoasa.
Uitandu-ne dupa acest principiu avem: topoare mici de sculptura, topoare mari de spart lemne si topoare “bushcraft” care sunt bune atat la sculptura cat si la spart lemne.
Topoarele tip “bushcraft” au un design inspirat din topoarele rudimentare folosite de oameni in vechime.
Capul unei astfel de toporisti are o forma de “V” suficient de tuguiata cat sa putem ciopli bucati fine din lemn dar totodata capul este indeajuns de mare ca sa ne permita sa taiem busteni subtiri.
Un exemplu aici din vechime il constituie Tomahawk-ul folosit de popoarele amerindiene. Aceasta toporisca servea la o multitudine de activitati de la a ciopli obiecte de trebuinta, a taia lemne, oase sau carne, ca arma de lupta sau chiar si ca arma de vanatoare. In perioada pre-columbiana capul acestui topor era confectionat din piatra, os sau din coarne de la diferite specii de cerb.
Intr-o situatie de supravietuire pe termen lung in care lumea intra in haos iar oamenii se vaneaza unii pe alti pentru resurse nu trebuie sa ne dam de gol prezenta noastra. Ca atare teoretic nu avem de ce sa taiem un copac secular, pentru ca ar putea atrage atentia daca lemnul nu este procesat in totalitate si raman resturi la fata locului, insa exista si scenarii in care este bine sa avem un topor mai mare la noi pe care sa il folosim exclusiv la cioplitul lemnelor de foc.
Un topor pentru bushcraft, al carui cap prezinta o greutate de aprox 600-700 grame si lungime de 30-45 cm poate fi suficient pentru activitatiile desfasurate in aer liber pentru majoritatea pasionatilor de tehnici de supravietuire, insa acestea nu reprezinta o regula batuta in cuie, dimensiunile si greutatea toporului pot varia dupa preferintele fiecaruia dintre noi si dupa constitutia noastra fizica. Un om mai puternic si mai inalt poate prefera o toporisca putin mai mare decat altul mai mic de statura.
Exista si scenarii in care un topor cu cap mai mare si maner mai lung ne-ar putea fi de ajutor.
Dupa cum spune expertul in tehnici de supravietuire Paul Kartley, in zonele nordice pe timp de iarna lemnul este mai greu de taiat si totodata mobilitatea noastra este mai scazuta. Ca atare un topor cu cap mai greu si cu un maner lung, care exercita o forta mai mare asupra lemnului, ne va usura munca chiar daca la prima vedere pare a fi mai greu de manuit.
