Volodimir Zelenski a făcut clar luni, de la Oslo, că Ucraina nu poate fi exclusă din negocierile care privesc viitorul ei. Președintele ucrainean s-a opus planului de summit trilateral dintre SUA, China și Rusia, spunând că fără prezența sa la masa negocierilor, niciun acord nu va fi acceptabil pentru Kiev.
Contextul acestei poziții ferme al lui Zelenski e ancorat în temerea că puterile mondiale ar putea negocia soarta Ucrainei fără ca aceasta să aibă vox în capitolul. Tensiunile dintre Washington și Kiev au crescut semnificativ în ultima săptămână. Trump a declarat pe 19 octombrie că e gata să se întâlnească cu Putin și Xi Jinping pentru a discuta încetarea războiului, chiar și fără participarea liderului ucrainean. Această afirmație a alarmat conducerea de la Kiev, care vede în ea riscul unui acord concheiat peste capul ei.
Zelenski a profitat de o conferință comună la Oslo, alături de premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele finlandez Alexander Stubb, pentru a-și reafirma poziția. „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” — aceasta e formula care a deveni leit-motiv al comunicării sale. Principiul e direct și liber de ambiguități: dacă discuțiile despre pace se vor ține între alții trei, Ucraina nu va accepta rezultatul, indiferent de conținut.
„Nu știu ce presupune o reuniune trilaterală între America, China și Rusia — asta depinde de ei. Dar, desigur, dacă este vorba despre Ucraina și viitorul nostru, acest lucru este acceptabil doar dacă suntem și noi la masa negocierilor. Este absolut clar”, a declarat Zelenski. Afirmația nu lasă loc de interpretări — Kiev vrea scaun la masă, nu doar informări post-factum.
Președintele ucrainean a recunoscut totuși că americanii s-au mișcat. Dimineața zilei respective, a avut o discuție telefonică cu secretarul de stat SUA, Marco Rubio. Apoi a întâlnit la Oslo pe Steve Witkoff, emisarul special trimis de Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte constructivă”, dar condiția lui rămâne nesfârșit: Ucraina susține propunerea pentru un armistițiu energetic — dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, Kiev va face același lucru. Moscova a refuzat. Totuși, Zelenski a sugerat că există „idei clare pe cum să ajungem la pace”, iar una dintre acestea ar fi mutarea discuțiilor la nivel de lideri, dar cu toți actorii prezenți.
Witkoff era pe punctul de a pleca în Rusia pentru a prezenta conducerii moscovite propunerile asupra cărora americanii și europenii au lucrat. Scopul vizitei: să deschidă calea pentru o potențială reuniune la nivel de lideri. Dar restul lumii se întreba dacă acea reuniune va include și Ucraina.
Ce se află în spate acestei dispute
Planul unui summit trilateral a apărut după ce The Wall Street Journal a relatat că Putin ar fi sugerat o întâlnire cu Trump și Xi pentru a discuta încheierea conflictului. Data propusă era luna următoare — noiembrie 2024. Marco Rubio a confirmat mai apoi că asemenea discuții au avut loc, dar a evitat să dea detalii despre cronologie sau locație. Ceea ce era clar e că ideea câștigase o oarecare credibilitate în cercurile Casei Albe.
Pentru Zelenski, orice negociere care nu-l include e o negocie pe care o pierde de dinainte. Istoria diplomației contemporane arată că atunci când mari puteri discută pe seama unui stat mic, interesele statului mic dispărut adeseori. Putin a avut un stimulent evident să-l excludă pe liderul ucrainean — mai ușor să cumpănească oferte cu Trump și Xi fără să asculte protestele de la Kiev. Trump, pe de altă parte, pare interesat de o soluție rapidă, iar Zelenski nu e neapărat părtaș la o capitulare mascată drept pace.
Tensiunile bilaterale între Washington și Kiev s-au înrăutățit și mai mult după ce Trump a încheiat un acord cu Putin pentru achiziționarea de motorină rusească. Vestea a fost primită cu indiferență la Kiev, care vede în orice apropiere SUA-Rusia un semn că negocierile vor decurge în favoarea Moscovei. Administrația Trump nu a ascuns nici că vrea o rezoluție rapidă, lucru care, din perspectiva ucraineană, poate transforma urgența americană în dezavantaj negociator.
Miercuri, Witkoff urma să sosească la Sankt Petersburg pentru a discuta cu autoritățile ruse. Ceea ce va spune acolo, și cum vor reacționa autoritățile ruse, vor fi semnale critica asupra direcției negocierilor. Dar Zelenski a pus deja o piatră de hotar: fără el la masă, fără acord acceptabil pentru Kiev.
Jocul diplomatic se complică
Aceasta nu e o dispută pur simbolică. Forma negocierilor determină conținutul lor. Un summit trilateral poate genera ușor compromise în care Ucraina plătește preț pentru starea de bine între marile puteri. Zelenski știe că acord negociat de alții în numele lui poate echivala cu capitulare. De aceea a cerut inclusiv sprijinul partenerilor europeni — Norvegia și Finlanda semnalează că Kiev nu negociază singur, că are spate european.
Acum, balonul e în terenul lui Trump. Administrația americană trebuie să decidă dacă prezența lui Zelenski la negocieri e o condiție pentru dialog, sau dacă e o condiție cu care Moscova și Beijing nu vor accepta să negocieze. Răspunsul la această întrebare va arăta cui le pasă mai mult ca pacea să fie și dreaptă: americanilor, care vor doar să-și reducă costurile, sau susținătorilor unei Ucraine cât mai independente posibil.
Ceea ce urmează e o lună plină de semnale care vor vorbi mai tare decât declarațiile. Dacă Witkoff se întoarce din Rusia cu o ofertă care include Zelenski, pace și dreptate ar putea merge mână în mână. Dacă nu, conflictul diplomatic devine o nouă dimensiune a celui militar, iar Ucraina rămâne în starea de rămasă în planurile altora.