„Copiii nu sunt adulți mici cu drepturi digitale nelimitate. Trebuie să-i protejăm”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, anunțând o inițiativă legislativă care ar putea marca un punct de cotitură în modul în care tinerii europeni accesează rețelele sociale.
Contextul acestei măsuri se situează pe fondul unei crize mondiale a sănătății mintale a copiilor, agravată de expunerea masivă la mediile online. Studii din ultimii ani arată o corelație directă între orele petrecute pe rețelele sociale și creșterea cazurilor de anxietate, depresie și comportamente compulsive în rândul minorilor. Platforma TikTok, Instagram și Facebook sunt des incriminate în dezbaterile publice și academice ca fiind contributoare majore la acest fenomen, prin algoritmi care ținteaza adolescenții vulnerabili și le prezintă conținut conceput pentru a crea dependență psihologică.
Uniunea Europeană a observat că legislațiile naționale nu au suficient în ele pentru a controla comportamentul acestor companii gigant. De aceea, a decis să intervină la nivel comunitar, impunând reguli uniforme care obligă toate platformele să respecte aceleași standarde de protecție, indiferent de locul unde își au sediul.
Propunerea legislativă introduce o serie de mecanisme concrete. Pentru copiii sub 13 ani, accesul va fi complet interzis. Pentru cei între 13 și 15 ani, vor fi create conturi speciale, denumite mini-conturi, care vor fi gestionate de părinți sau tutori legali. Aceste conturi vor avea funcționalități semnificativ reduse: nu vor permite postarea de fotografie în locații reale identificabile, nu vor permite accesul la funcția de live-streaming, și vor limita timpul de utilizare la maxim o oră pe zi. Algoritmii de recomandare vor fi, de asemenea, blocați pentru aceste conturi, ceea ce înseamnă că aplicațiile nu pot sugera conținut personalizat care să țintească creșterea timpului petrecut.
Platformele digitale vor fi obligate, sub amenzi considerabile, să demonstreze că au implementat tehnologii de verificare a vârstei și că respectă aceste restricții. Vor trebui să ofere, de asemenea, rapoarte publice despre cum gestionează siguranța minorilor și să fie supuse auditării regulate de către autorități naționale competente în fiecare stat membru.
Această inițiativă nu a apărut din senin. Ea urmează unei serii de scandaluri meditative, inclusiv cel privind cum Instagram a fost găsit responsabil de agravarea problemelor de imagine corporală la adolescenți, și cazuri în care TikTok a fost cercetat pentru manipularea comportamentului utilizatorilor minori prin algoritmi oscilatori. În plus, un raport al Institutului Pew Research din 2023 arata că 95 la sută din adolescenții americani au acces la Instagram sau TikTok, iar 19 la sută declară că folosesc aceste aplicații „aproape în permanență”. Problema nu era restricționată la America; în Europa, situația era similară, cu rate de dependență cresc în rândul tinerilor.
Germania, țara care a găzduit discuțiile preliminare pe tema acestei inițiative, a fost o voce puternică în promovarea unei astfel de legislații. Ministrul german al Digitalizării a declarat că „libertatea de expresie a copiilor nu poate fi echivalată cu dreptul unor corporații să profite din dependența acestora”. Franța s-a alăturat, propunând chiar și măsuri mai stricte, inclusiv o vârstă minimă de 16 ani. Spania și Italia, care au fost, de asemenea, active în dezbateri, au susținut măsura generală, deși au avut obiecții punctuale privind modalitățile de implementare.
Totuși, reacția nu a fost uniformă. Polonia și Ungaria au exprimat rezerve legale, susținând că o vârstă rigidă de 13 ani ar putea încălca drepturi fundamentale și că decizia ar trebui luată la nivel național. Parlamentarii din Olanda s-au îngrijorat de sarcina administrativă pusă pe platforme și de faptul că verificarea vârstei online nu este niciodată 100 la sută exactă, iar o abordare prea strictă ar putea duce la crearea de conturi false cu date de naștere adulte mincinoase. Marea Britanie, deși nu mai face parte din UE, a urmărit de-aproape dezbaterile, gândind deja la propria legislație cu privire la siguranța online.
Reacția din partea industriei tech a fost una de dezacord deschis. Meta, care deține Facebook și Instagram, a declarat că măsura e „neconsultantă” și că o vârstă globală de 13 ani nu ține cont de diferențele culturale și educaționale dintre regiuni. Reprezentanții companiei au susținut că au investit deja miliarde în instrumente de control parental și că restrângerea severă ar putea, paradoxal, să-i forțeze pe tineri să folosească platforme mai puțin regulate. TikTok a dat o declarație similară, susținând că tinerii americani și europeni au crescut cu rețelele sociale și că ignorarea acestei realități nu face decât să-i izoleze mai mult. Google și Amazon, deși mai puțin implicate în segmentul de social media pură, s-au alăturat vocilor critice, crezând că precedentul ar putea fi extins la alte servicii digitale.
Deciziei finale i se așteaptă să vină la sfârşitul anului 2026 sau începuturile lui 2027, după consultații cu partidele politice europene, organizații pentru apărarea drepturilor copilului, și o nouă rundă de negocieri între statele membre. Dacă va fi adoptată, implementarea ar putea dura între unu și doi ani, timp în care platformele ar trebui să-și adapteze sistemele. Pariurile sunt mari: o lege cu adevărat aplicată ar putea schimba complet peisajul digital european și ar putea servi ca model pentru alte regiuni din lume, de la Canada la Australia, care se gândesc deja la pași similari. Cât de eficace va fi în practică, însă, depinde de ce vor accepta statele membre și de cât de reale sunt angajamentele platformelor de a respecta aceste reguli.