Frunzele nu sunt gunoi. Sunt materie organică valoroasă. Din ele obții compost, o hrană naturală pentru sol. Bacteriile, ciupercile și râma lucrează pentru tine. Rezultatul îmbunătățește structura pământului, ține apa mai mult și aduce microelemente. Nu înlocuiește gunoiul de grajd, dar ridică vizibil fertilitatea solului și randamentul culturilor.
Compost tânăr și compost matur
Frunza doar parțial descompusă merge foarte bine ca mulci. Protejează straturile de buruieni și frig. Folosește doar frunze sănătoase. La compostarea rece agenții patogeni pot rămâne activi. La compostarea fierbinte miezul grămezii urcă la 60 până la 70 grade. Acolo mor majoritatea dăunătorilor și a sporilor. Este mai greu de atins acasă, dar nu imposibil. Ai nevoie de volum suficient, aer și umiditate corectă.
Acidifică frunzele solul
Mitul circulă des. Compostul din frunze bine copt are de obicei reacție neutră. pH între 6,5 și 7,5. Nu adăuga cenușă și nu adăuga var în grămadă. Pierzi azotul prin reacții chimice și încetinești descompunerea. Dacă vrei să corectezi pH-ul solului, fă aplicarea separat, la analiză.
Ce frunze alegi
Merg foarte bine frunzele de măr, păr, prun, vișin, mesteacăn, arțar, păducel, plop. Frunzele de stejar, alun și scumpie se descompun mai lent. Au taninuri. Frunza de nuc poate frâna plantele la început din cauza juglonei. După un an sau doi de compostare completă efectul dispare.
Unde și cum compostezi
Alege o zonă în semiumbră. Ușor mai sus decât restul curții. Departe de fântâni și surse de apă. Solul de dedesubt trebuie afânat. Apa nu trebuie să băltească. Poți face o ladă din scânduri, o grămadă liberă sau o groapă de aproximativ un metru pe un metru și o adâncime de un metru și jumătate. Lasă fante pentru aer. Pe teren greu și argilos folosește o grămadă la suprafață. Groapa se umple cu apă și se oprește procesul.
În spații mici poți folosi saci negri groși cu găuri de aerisire. Obții mai lent un humus din frunze. Este excelent ca îmbunătățitor de sol, chiar dacă este mai puțin nutritiv decât compostul complet.
Trei utilizări simple
Mulciul din frunze tocate protejează straturile. Pui un strat de cinci până la zece centimetri sub pomi și arbuști. Solul pierde mai puțină apă, iar buruienile răsar mai greu.
Amestecul în sol îmbunătățește structura. Frunzele încorporate toamna fac pământul mai elastic și mai aerat. E util pe argile grele sau pe soluri obosite.
Compostarea îți dă material uniform. Amesteci trei părți frunze cu o parte materiale verzi, de exemplu iarbă proaspătă sau resturi de legume. Poți folosi și o mână de compost vechi ca inocul.
Cum obții compost în 2 luni
Tocă frunzele mărunt. Folosește mașina de tuns iarba peste grămezi subțiri sau o tocătoare.
Construiește un volum care ține căldura. O ladă de un metru cub sau trei saci mari pornesc rapid procesul.
Respectă raportul. Trei părți frunze la o parte verde. Dacă nu ai verde, adaugă puțin gunoi bine fermentat sau zaț de cafea.
Păstrează umiditatea ca la un burete stors. Nu lăsa grămada să fie nici seacă, nici înecată.
Aerisește. Întoarce grămada săptămânal cu furca. Țintește miezul cald, cincizeci și cinci până la șaizeci și cinci de grade. Căldura grăbește descompunerea.
Acoperă ușor. O prelată ține ploaia în exces la distanță și menține căldura. Ridică prelata din când în când pentru aer.
Varianta în saci
Folosesc saci negri groși cu găuri mici pentru aer. Așezi straturi de frunze tocate, presari puțin pământ sau compost vechi, adaugi puțină iarbă, umezești ușor și închizi. Ții sacii la loc însorit și cald. Verifici umiditatea la două săptămâni. În două până la trei luni obții un humus sfărâmicios, bun ca mulci sau ca amendament.
Ce frunze merg bine
Frunzele de măr, păr, prun, cireș, mesteacăn, arțar și păducel se composteză repede. Frunzele de stejar și alun merg mai lent din cauza taninurilor, dar dau un humus excelent dacă le toci. Frunza de nuc conține juglonă. După unu doi ani de compostare completă efectul inhibitor dispare. Pentru proces rapid amestecă nucul cu multe materiale verzi și întoarce des.
Cum știi că e gata
Culoarea devine brun închis. Textura este sfărâmicioasă. Mirosul este de pământ de pădure. Nu mai distingi frunza. Dacă mai vezi bucăți, cerne compostul și pune restul înapoi la maturat.
Scurt ghid de reușită
Tocă frunzele. Fără tocare durează mult.
Fă volum și aer. Volum suficient plus întoarceri regulate înseamnă temperatură bună.
Menține umezeala corectă. Verifică la două săptămâni.
Nu pune carne, lactate sau uleiuri. Țin la distanță gândacii și încetinesc procesul.
Folosește compostul tânăr ca mulci sau amendament. Pentru răsaduri cerne bine și folosește doar material fin.
Frunzele căzute îți pot aduce un sol mai viu în numai două luni. Ai nevoie de tocate bune, de amestec corect și de puțină disciplină la udare și aerare. Rezultatul se vede în culturile de primăvară.
Cum accelerezi procesul
Alternează materiale brune bogate în carbon, precum frunze uscate, rumeguș și paie, cu materiale verzi bogate în azot, precum iarba proaspătă, vreji și resturi de legume. Țintește un raport simplu. Două părți materiale brune la o parte materiale verzi. Toacă frunzele. Bucata mică se descompune mai repede. Umezește fiecare strat ca un burete stors. Nu îneca grămada. Adaugă un start de pământ de grădină sau puțin compost vechi. Acolo este inoculul de microorganisme. Poți folosi și bioactivatori dedicați, dar nu sunt obligatorii.
Îngrijirea grămezii
Întoarce compostul pentru aerare. La două sau patru săptămâni este un ritm bun. Vara verifică umiditatea mai des. Dacă miezul se usucă, oprești descompunerea. Acoperă cu o folie sau cu capac la ploi lungi și la caniculă. Ține dăunătorii la distanță cu o sită sau cu capac solid. Fără resturi de carne și lactate. Fără uleiuri.
Cu îngrijire corectă, compostul este gata într-un sezon sau două. Dacă doar aduni frunzele fără aer, fără apă și fără întoarcere, procesul durează până la trei ani.
Cum recunoști compostul gata
Culoarea devine brun închis. Textura este sfărâmicioasă. Nu mai vezi forme de frunză. Mirosul este de pădure umedă. Nu este putred. Nu este acru. Atunci poți folosi materialul în strat subțire pe paturi, la pomi și la flori. Pentru răsaduri cerne compostul prin sită fină.
Întrebări practice
Câtă frunză pornește un compost bun. Un metru cub de frunze tocate este un volum corect pentru a crea căldură în miez. Ce fac iarna. Lași grămada sub prelată. Procesul încetinește. Primăvara reîncepe imediat ce temperaturile cresc. Ce pun dacă nu am materiale verzi. Puțin gunoi bine fermentat sau zaț de cafea și resturi de bucătărie vegetale. Ce fac cu frunza bolnavă. Nu o pune în compost rece. Arde este ilegal în multe locuri și dăunează sănătății. Predă la colectarea biodeșeurilor sau treci pe compost fierbinte bine gestionat.
Frunzele căzute sunt resursă. Cu puțin efort le transformi în sol viu. Grădina ta va ține apa mai bine, va avea structură stabilă și va hrăni plantele din puterile proprii.