Anularea indexării pensiilor a produs nemulțumire în rândul seniorilor, după ce creșterile anunțate pentru începutul anilor 2025 și 2026 nu au mai fost aplicate. Potrivit calendarului inițial, pensiile urmau să fie majorate cu 12% la 1 ianuarie 2025 și cu încă 7% la 1 ianuarie 2026, ceea ce ar fi însemnat o creștere cumulată de 19%.
În condițiile în care pensia medie pentru limită de vârstă este de 3.181 de lei, aplicarea acestei majorări ar fi adus, în medie, aproximativ 592 de lei în plus lunar pentru fiecare pensionar. În schimb, Guvernul a decis prorogarea indexării prin așa-numitele „ordonanțe trenuleț”, măsură care a amânat aplicarea prevederilor legale privind actualizarea anuală a pensiilor.
Argumentul juridic: „drept câștigat” și protecția constituțională
Un avocat specializat în litigii de muncă și asigurări sociale susține că există temei pentru contestarea în instanță a acestei decizii. Potrivit opiniei sale, indexarea pensiei nu este o favoare acordată de stat, ci face parte din mecanismul legal care asigură menținerea valorii reale a unui drept câștigat.
Constituția României garantează dreptul la pensie, iar acesta este corelat cu contribuțiile plătite de-a lungul vieții active – în prezent, 25% din salariul brut fiind direcționat către sistemul public de pensii. În viziunea avocatului, pensia trebuie să își păstreze puterea de cumpărare raportat la momentul deschiderii dreptului, tocmai pentru a reflecta corect contribuțiile achitate.
El argumentează că amânarea repetată a indexării poate afecta „structura dreptului constituțional la pensie”, întrucât, în lipsa actualizării, inflația erodează valoarea reală a sumelor primite.
Ce pot face pensionarii
Potrivit specialistului citat, pensionarii care doresc să conteste decizia ar trebui să urmeze mai mulți pași procedurali:
În primul rând, să formuleze o cerere scrisă către Casa Județeană de Pensii, prin care solicită aplicarea indexării conform legii în vigoare la momentul respectiv. În cazul unui răspuns negativ sau al lipsei unui răspuns în termen legal, pensionarul poate formula o acțiune în instanță, la tribunal – secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Acțiunea ar avea ca obiect obligarea Casei de Pensii la aplicarea indexării și plata diferențelor rezultate, actualizate cu indicele de inflație și eventual dobânzi legale.
Avocatul susține că șansele de reușită ar fi „mari”, în măsura în care instanța va considera că prorogarea succesivă echivalează, în fapt, cu anularea unui drept prevăzut de lege.
Context legislativ și miza financiară
Guvernul a justificat amânarea prin constrângeri bugetare și nevoia de menținere a deficitului în limitele asumate. Măsura face parte dintr-un pachet mai larg de ajustări fiscale, cunoscut public drept „ordonanța trenuleț”.
Pe de altă parte, specialiștii în drept constituțional atrag atenția că instanțele au analizat în trecut situații similare, iar jurisprudența arată că statul poate modifica temporar anumite beneficii, dacă există o justificare obiectivă și proporțională. Tocmai aici se va concentra, cel mai probabil, dezbaterea juridică: dacă prorogarea este o măsură temporară justificată sau o restrângere nepermisă a unui drept câștigat.
Pentru pensionari, miza este semnificativă. O majorare medie de aproape 600 de lei lunar ar însemna peste 7.000 de lei pe an, sumă deloc neglijabilă într-un context marcat de scumpiri și presiuni asupra costului vieții.
Rămâne de văzut dacă instanțele vor valida argumentele invocate sau vor considera că decizia Guvernului se încadrează în marja de apreciere permisă de lege. Cert este că, în lipsa unei clarificări legislative, disputa riscă să se mute în tribunale, unde fiecare caz va fi analizat individual.
