Hranirea corecta a culturilor horticole este esentiala pentru obtinerea unor recolte bogate si sanatoase. O nutritie echilibrata contribuie nu doar la dezvoltarea plantelor, ci si la cresterea rezistentei acestora la boli si daunatori. In acest articol discutam despre cele doua metode principale de fertilizare: prin radacina (fertilizarea solului) si prin frunze (fertilizarea foliara), cand si cum se aplica, si in ce situatii fiecare este mai eficienta.
De ce este importanta fertilizarea la radacina
Radacinile reprezinta principalul organ de absorbtie a apei si a nutrientilor din sol. Prin intermediul radacinilor, plantele absorb elementele dizolvate in apa, care apoi sunt transportate catre toate tesuturile. Fertilizarea prin radacina permite o distributie uniforma si de durata a elementelor nutritive, mai ales cand este combinata cu materia organica, care imbunatateste structura solului si capacitatea de retentie a umiditatii.
Este recomandata:
- la pregatirea patului germinativ;
- in perioadele de crestere activa;
- pentru culturi cu sistem radicular dezvoltat si perioada lunga de vegetatie.
Exemple:
- Azotul este esential pentru culturile cu frunze verzi (salata, spanac, varza);
- Potasiul este important pentru legumele radacinoase (morcovi, cartofi);
- Fosforul stimuleaza inflorirea si formarea fructelor.
Cand sunt necesare tratamentele foliare
Fertilizarea foliara are rolul de a oferi o absorbtie rapida a nutrientilor, mai ales in conditii de stres sau cand absorbtia prin radacini este limitata (frig, seceta, pH necorespunzator). Este considerata o “prim ajutor” in momentele critice ale ciclului de vegetatie.
Este recomandata:
- in caz de carente specifice (deficiente vizibile);
- cand solul nu permite absorbtia elementelor (teren calcaros, acid, saturat);
- in perioada infloririi si fructificarii, pentru imbunatatirea calitatii productiei.
Exemple:
- Lipsa calciului la rosii si ardei poate fi corectata cu solutii foliare cu Ca;
- Carenta de fier poate fi compensata cu chelat de fier aplicat pe frunze;
- Complexele cu microelemente (bor, zinc, mangan) sunt usor asimilabile prin frunze.
Cum se realizeaza corect fertilizarea
Fertilizarea la radacina:
- Se face dupa ploaie sau impreuna cu udarea;
- Se folosesc fertilizanti organici (compost, infuzii de urzica, gunoi de pasare) si minerali (azotat de amoniu, superfosfat, sulfat de potasiu);
- Este importanta rotatia culturilor si alternarea tipurilor de ingrasaminte.
Fertilizarea foliara:
- Se aplica in zile innorate, fara vant, seara sau dimineata devreme;
- Se foloseste apa decantata si calduta (22-25°C);
- Se utilizeaza un pulverizator cu jet fin pentru acoperire uniforma;
- Se combina ideal cu tratamente biologice preventive impotriva bolilor (de ex. Fitosporin, Bacillus subtilis);
- Atentie la dozaj si concentratie (conform instructiunilor producatorului).
Avantaje si dezavantaje
Tip de fertilizare | Avantaje | Dezavantaje |
---|---|---|
La radacina | Actiune de durata, dezvoltare echilibrata | Nutrientii pot fi blocati in sol, mai lenta absorbtia |
Foliara | Efect rapid, eficienta ridicata in situatii de stres | Necesita conditii precise de aplicare, efect temporar |
Etapă de dezvoltare | Cultură | Tip fertilizare | Soluție recomandată | Mod de aplicare |
---|---|---|---|---|
La plantare | Roșii și castraveți | La rădăcină | Gunoi de grajd bine descompus (2-3 kg/mp) sau compost | Incorporare în sol înainte de plantare |
După prindere (7-10 zile) | Roșii | Fertilizare lichidă | Infuzie de urzică sau Biohumus lichid | 1 L soluție diluată (1:10), aplicată la rădăcină |
După prindere (7-10 zile) | Castraveți | Fertilizare foliară | Kristalon galben (azot + microelemente) | Stropire dimineața sau seara, soluție 0,5% |
Înflorire | Roșii | Fertilizare la sol | Fertilizant cu fosfor și potasiu (ex. monofosfat de potasiu) | 1 lingură/10 L apă – aplicare săptămânală |
Înflorire și fructificare | Castraveți | Fertilizare foliară | Calciu + bor (ex. CalMax, Brexil Ca+B) | Stropire foliară 1 dată/săptămână, seara |
Fructificare intensă | Roșii și castraveți | Alternativă naturală | „Ceai” de compost sau de iarbă fermentată | 1 L/plantă la rădăcină, o dată la 7-10 zile |
La nevoie (semne de carență) | Ambele | Corecție rapidă | Microelemente: fier, mangan, zinc – în formă de chelați | Stropire foliară 1-2 ori, la 5-7 zile |
Fiecare tip de fertilizare are rolul sau in dezvoltarea armonioasa a plantelor. Ideal este sa le combini, adaptand metoda si compozitia fertilizantului in functie de tipul de cultura, faza de vegetatie si conditiile de mediu. Atunci cand este aplicata corect, fertilizarea foliara poate salva recolta, iar fertilizarea la radacina mentine sanatatea plantelor pe termen lung.