Teren există. Utilaje sunt. Deschidere, la fel. Ce lipsește este omul care să stea lângă elev, să-i arate, să-l corecteze și să-l supravegheze. Aici se rupe lanțul dintre școală și fermă.
Un studiu realizat de Centrul Român pentru Politici Europene arată că trei din patru fermieri români sunt interesați să primească elevi din liceele agricole în practică. În realitate, puțini ajung să facă pasul. Motivele sunt simple și țin de viața de zi cu zi din fermă: lipsa timpului, lipsa personalului și necunoașterea procedurilor de colaborare cu școlile.
Analiza a fost realizată în cadrul consorțiului Creștem prin Educație Agricolă, un program care urmărește relația dintre învățământul agricol și mediul de business din agricultură.
Elevi fără practică, ferme fără oameni
Datele culese de CRPE scot la iveală un dezechilibru greu de ignorat. Unul din trei elevi care se apropie de finalul studiilor într-un liceu agricol sau într-o școală profesională nu a făcut nicio oră de practică la un agent economic. Nici în fermă, nici într-o unitate de procesare, nici într-o companie de profil.
În același timp, peste jumătate dintre fermierii chestionați în 2025 spun că duc lipsă de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată. Practic, două nevoi reale se întâlnesc, dar nu se conectează.
Majoritatea fermierilor declară că ar fi dispuși să organizeze stagii de practică. Problema apare când vine vorba de pașii concreți. Puțini știu cum se face un parteneriat cu un liceu agricol. Și mai puțini au încercat efectiv.
De ce evită firmele practica
Studiul CRPE intră în detalii. Aproape jumătate dintre respondenți, 47%, spun că nu au timp să coordoneze elevi. 37% afirmă că nu au suficient personal care să joace rolul de tutore de practică. 27% consideră că angajații lor nu sunt pregătiți să transmită cunoștințe mai departe.
Din totalul celor 777 de firme chestionate, doar un sfert au avut până acum contact cu un liceu agricol. Cu toate acestea, 75% se declară interesate de colaborări viitoare. Intenția există. Implementarea rămâne blocată.
Ce pot oferi fermierii, concret
Când sunt întrebați ce ar putea pune la dispoziția elevilor aflați în practică, răspunsurile sunt mai optimiste. 57% dintre firme pot asigura echipamente de lucru și materiale de învățare. O treime pot oferi masa. Un sfert pot deconta transportul. 20% spun că ar putea acorda bursă sau remunerație. Sub 10% pot asigura cazare.
Nu sunt promisiuni mari. Sunt lucruri de bază, suficiente însă pentru ca un elev să simtă că practica nu este doar o formalitate bifată pe hârtie.
Platformă de legătură între școli și ferme
Pentru a reduce birocrația și confuzia, CRPE a pus la punct un ghid de practică și o procedură simplificată de înscriere într-o bază de date națională, accesibilă liceelor agricole. Platforma este disponibilă online și permite conectarea directă dintre școli și companiile interesate de stagii.
„Colaborăm cu 59 de licee agricole din toată țara și ne așteptăm ca directorii sau profesorii responsabili de practică să contacteze direct companiile din proximitate înscrise pe platformă. Noi sprijinim procesul cu informații și logistică. Colaborarea trebuie să pornească de la nivel local”, explică reprezentanții CRPE.
Liceele agricole, pe plus. Piața, mai pretențioasă
Datele oficiale arată că învățământul agricol se află pe un trend ascendent. În ultimii cinci ani, numărul absolvenților a crescut cu 10%. Unitățile de învățământ primesc anual fonduri dedicate pentru cheltuieli materiale și dotări.
Totuși, raportul CRPE atrage atenția asupra unui decalaj important între nivelul tehnologic din școli și cerințele reale ale pieței. Utilajele din ferme, softurile de gestiune, automatizările și noile tehnologii ajung mai greu în sala de clasă.
La finalul anului școlar 2024–2025, din cei 4.234 de absolvenți ai liceelor și școlilor postliceale agricole, 1.087 s-au angajat în agricultură sau domenii conexe. Peste 1.300 au ales alte sectoare. 364 au plecat în străinătate. 835 și-au continuat studiile universitare. Mai puțin de 15% nu aveau un loc de muncă, sub media națională a tinerilor neocupați, estimată de Eurostat la aproximativ 25%.
Chiar dacă 39% dintre elevi ajung la liceele agricole din lipsă de alternative, majoritatea se declară, la final, mulțumiți sau foarte mulțumiți de experiența educațională.
Miza reală
Într-un context european în care se investește masiv în ucenicie, recalificare și meserii tehnice, agricultura românească nu își permite să rateze această legătură dintre școală și fermă.
Programul Creștem prin Educație Agricolă este finanțat de Romanian-American Foundation și implementat de World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și CRPE.
Rămâne o întrebare simplă, dar incomodă: dacă nu acum, când? Elevii există. Fermele există. Nevoia e clară. Lipsesc doar punțile funcționale dintre ele.