Cartoful preferă plantele premergătoarea care se recoltează devreme, lasă terenul curat de buruieni şi fără resturi vegetale în cantitate mare, au un sistem radicular profund şi lasă solul afânat.
Plantele premergătoare favorabile pentru cultura cartofului sunt: leguminoasele perene (lucerna în zona de câmpie şi trifoiul roşu în zonele umede), leguminoasele anuale, cerealele păioase (grâu, orz, orzoaică, secară, triticale), porumb boabe şi porumb pentru siloz, legume bostănoase, vărzoase, bulboase şi rădăcinoase.
Se recomandă rotaţia de 2-4 ani în unităţile agricole cu o pondere mare a culturii cartofului, şi rotaţia de 3-5 ani în unităţile agricole cu o pondere mică a culturii cartofului. Pe solurile infectate cu nematozi (Globodera spp.), rotaţia trebuie să fie de cel puţin 5-6 ani.
Cartoful nu se recomandă să se cultive după alte solanacee, prucum şi după in şi floarea-soarelui, datorită înmulţirii bolilor comune (putregai cenuşiu) şi a dăunătorilor comuni (nematozi).
După cartoful extratimpuriu şi timpuriu pot fi cultivate culturi succesive, cum sunt: porumb siloz, fasole, varză de toamnă, castraveţi, fasole păstăi şi alte legume de toamnă.
După cartoful de vară se pot cultiva culturi de toamnă, cum sunt: rapiţă, grâu, orz, secară, triticale.
Zonele de favorabilitate ale cartofului si bazinele specializate
Fertilizarea
Cartoful are un consum specific de elemente nutritive mare. Astfel, pentru fiecare 1000 kg tuberculi şi biomasa epigee aferentă, acesta consumă în medie 5 kg N, 3 kg P2O5, 8 kg K2O, 3 kg CaO şi 1 kg MgO.
Fertilizarea minerală. Dozele de îngrăşăminte chimice sunt diferite în funcţie de destinaţia recoltei. După leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 20-30 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 20 kg/ha. După leguminoase anuale, doza de azot se reduce cu 10-20 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor cu 15 kg/ha. După plante tehnice, doza de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20 kg/ha.
Dintre îngrăşămintele chimice cu azot, cele mai recomandate sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea.
Îngrăşămintele simple cu fosfor şi cu potasi se aplică înainte de efectuarea arăturii. Îngrăşămintele cu azot se aplică în primăvară la pregătirea solului pentru plantare şi după tuberizare (10-35 zile după răsărire). Îngrăşămintele complexe se pot aplica la plantare sau în vegetaţie.
Fertilizarea organică se recomandă pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele nisipoase şi luto-argiloase. Gunoiul de grajd se recomandă pentru soiurile timpurii deoarece favorizează încălzirea solului, dar este bine valorificat de către soiurile tardive. Cele mai bune rezultate se obţin prin fertilizarea organo-minerală.
Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de grajd şi se reduc dozele de îngrăşăminte chimice cu 2 kg azot, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată cartofului. Dacă cultura cartofului este aproape de o zonă bogată în turbă se pot aplica 20-40 tone/ha turbă.
Gunoiul de grajd se administrează înainte de efectuarea arăturii.
Lucrările solului
Lucrările solului după plante premergătoare cu recoltare timpurie. Atunci când planta premergătoare se recoltează timpuriu (cerealele păiaose), imediat după recoltarea acesteia se recomandă efectuarea lucrării de dezmiriştit.
Imediat ce se poate sau imediat ce umiditatea solului permite trebuie efectuată arătura, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau grapa inelară.
Lăsarea terenului nelucrat până toamna târziu duce la îmburuienarea şi pierderea apei din sol, precum şi la executarea arăturii în condiţii mai dificile şi cu un consum mai mare de combustibil.
Până în toamnă, terenul trebuie menţinut curat de buruieni şi afânat, prin lucrări de întreţinere a arăturii efectuate cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu colţi reglabili, grapa rotativă, sau numai cu grapa cu colţi reglabili, în funcţie de starea arăturii (grad de nivelare şi de măruţire a bolovanilor) şi de gradul de îmburuienare a solului. Se recomandă ca lucrările de întreţinere a arăturii să fie efectuate perpendicular sau oblig pe direcţia arăturii, pentru o bună nivelare a terenului.
Lucrările solului după plante premergătoare cu recoltare târzie. Atunci când planta premergătoare se recoltează târziu (toamna), imediat după recoltarea acesteia se recomandă efectuarea lucrării de dezmiriştit. Arătura se efectuează cât mai repede cu putinţă, cu plugul în agregat cu grapa stelată sau grapa inelară. Arătura se mărunţeşte şi se nivelează din toamnă prin efectuarea de lucrări cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu colţi reglabili sau cu grapa rotativă.
Arătura de vară sau de toamnă se efectuează la adâncimea de 28-30 cm. Pe solurile cu peste 12 % argilă, arătura se efectuează cu subsolaj la 10-15 cm, în acest fel creându-se condiţii de dezvoltare a tuberculilor. Pe solurile mai puţin profunde, arătura se efectuează la adâncimea de 20-25 cm.
Arătura trebuie efectuată la o umiditate a solului care să nu determine formarea de bulgări sau curele.
Pentru o plantare mai timpurie se practică bilonarea terenului din toamnă, asigurându-se astfel şi o reducere a gradului de tasare a solului în primăvară. În această situaţie, în primăvară tuberculii vor fi puşi manual în bilon, iar acoperirea lor cu pământ se va face manual sau mecanizat.
Lucrările solului în primăvară. Pe terenurile nivelate şi pe solurile netasate se poate face direct plantarea, fără o lucrare prealabilă a solului în primăvară.
Pe terenurile denivelate şi pe solurile copactate, solul se lucrează cu un cultivator echipat cu cuţite tip săgeată sau daltă, atunci când umiditatea solului permite ieşirea pe teren. De asemenea, se poate folosi şi combinatorul echipat cu vibrocultor, grapa cu colţi şi grapa rotativă. Adâncimea de lucrare a solului este de 12-15 cm pe solurile compactate la suprafaţă şi de 16-18 cm pe solurile compactate şi în profunzime.
Materialul de plantat şi plantatul
Calitatea materialului de plantat. Materialul de plantat (tuberculii de cartof de sămânţă) trebuie să fie certificat, calibrat (uniform ca mărime) şi liber de boli. Acesta trebuie să fie produs, recoltat şi păstrat în condiţii corespunzătoare, iar în momentul plantării tuberculii trebuie să fie turgescenţi, sănătoşi şi fără colţi mai lungi de 5-10 mm, pentru un plantat mecanizat în condiţii bune.
Pregătirea materialului de plantat pentru culturile extratimpurii şi timpurii. În cazul culturilor extratimpurii şi timpurii, pregătire materialului de plantat constă în:
sortare tuberculilor;
încolţirea tuberculilor;
înrădăcinarea tuberculilor;
secţionarea tuberculilor mari.
Pregătirea materialului de plantat pentru culturile de consum de vară şi toamnă-iarnă. În cazul culturilor pentru consum de vară şi de toamnă-iarnă, pregătire materialului de plantat constă în:
– sortarea tuberculilor;
– calibrarea tuberculilor.
Epoca de plantare. Plantarea cartofului trebuie făcută atunci când temperatura solului la adâncimea de 10 cm depăşeşte 6oC pe solurile mai grele şi 4oC pe terenurile nisipoase, iar solul este zvântat, astfel încât să se poată efectua lucrările de pregătire a solului şi plantatul fără tasarea solului.
Eventualele scăderi de temperatură după plantare nu afectează tuberculii din sol. Plantarea timpurie prezintă următoarele avantaje: se realizează o tuberizare timpurie; temperaturile moderate şi lungimea zilei favorizează un ritm intens de acumulare a biomasei; sunt folosite eficient ploile de la începutul verii; sunt evitate secetele din vară.
Răsărirea se realizează la 18-20 zile de la plantare la cartoful preîncolţit şi 20-30 zile la cartoful neîncolţiţi.
Calendaristic, epoca de plantare pentru cartoful extratimpuriu şi timpuriu este 5-15 martie pentru nisipurile din Oltenia şi 5-25 martie în restul zonelor de cultură. Tuberculii neîncolţiţi se plantează până la 20 martie în zona de câmpie, până la 10-15 aprilie în zona favorabilă şi până la sfârşitul lunii aprilie în zonele cu climă foarte favorabilă pentru cartof, în funcţie de zvântarea terenului.
Densitatea de plantare. Densitatea este diferită în funcţie de tipul de cultură şi de fracţiile de tuberculi utilizate la plantare, şi anume:
– în cazul culturilor pentru consum extratimpurii şi timpurii:
atunci când la plantare se utilizează fracţia I, respectiv tuberculi cu diametrul cuprins între 30-45 mm, densitatea de plantare este de 60-70 mii tuberculi/ha;
atunci când la plantare se utilizează fracţia II, respectiv tuberculi cu diametrul cuprins între 45-60 mm, densitatea de plantare este de 55-60 mii tuberculi/ha.
– în cazul culturilor pentru consum de vară şi de toamnă-iarnă:
atunci când la plantare se utilizează fracţia I, densitatea de plantare este de 50-55 mii tuberculi/ha;
atunci când la plantare se utilizează fracţia II, densitatea de plantare este de 45-50 mii tuberculi/ha.
Cantitatea de tuberculi la hectar se calculează în funcţie de densitate şi greutatea medie a unui tubercul, iar dacă se procură materialul de plantare din toamnă şi se însilozează se adaugă 10-15%, reprezentând pierderile rezultate prin manipulare, transport şi pierderile pe durata păstrării materialului de plantat. Cantitatea medie de tuberculi la hectar (norma de plantare) este 2500-3000 kg/ha şi reprezintă între 25-40% din cheltuielile directe de producţie.
Plantarea. Pentru cartoful extratimpuriu şi timpuriu, la care se folosesc tuberculi încolţiţi înainte de plantare, distanţa între rânduri este 60 cm. În acest caz plantarea se face semimecanizat, pe rigolele deschise cu cultivatorul CPU-4,2 repartizându-se tuberculii manual, iar acoperirea cu pământ se face manual sau mecanizat cu mijloacele folosite la deschiderea brazdelor. Pe terenurile nisipoase se foloseşte echipamentul de plantat cartofi EPC4 sau maşina de plantat cartofi încolţiţi MPCI6, distanţa între rânduri fiind de 70 cm. Distanţa între tuberculi pe rând este între 19-27 cm, în funcţie de densitate.
Lucrări de îngrijire
Lucrările de îngrijire în cultura cartofului au ca scop combaterea buruienilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor şi aplicarea udărilor în zonele deficitare în precipitaţii.
Combaterea buruienilor se face prin lucrări mecanice şi manuale şi prin folosirea erbicidelor. Buruienile produc pagube de producţie la cartof cuprinse între 42 şi 72%.
Combaterea buruienilor prin lucrări mecanice şi manuale. Dacă după plantare terenul rămâne plan, pentru combaterea buruienilor şi distrugerea crustei, mai ales pe solurile grele şi în zonele ploioase, se efectuează 2-3 treceri cu grapa cu colţi reglabili. După răsărire, se execută un prăşit mecanic la adâncimea de 8-10 cm, cu o zonă de protecţie a rândului de 12-15 cm şi cu viteza de 4-5 km/h, urmată de 2-3 lucrări de bilonare a rândurilor de plante, rezultând în final un bilon de 12-15 cm înălţime deasupra tuberculului plantat.
La plantarea în biloane se efectuează numai lucrări de refacere a biloanelor (lucrari de rebilonare) prin care se realizează şi distrugerea buruienilor.
Biloanele bine încheiate asigură scurgerea apei şi condiţii bune pentru dezvoltarea tuberculilor în cuib, prevenirea excesului de umiditate şi de infecţie a tuberculilor cu mană de la frunze. Dacă apar buruieni perene, acestea se combat prin praşile manuale, iar în zona cuiburilor prin smulgere.
Combaterea buruienilor pe cale chimică. Pentru combaterea pe cale chimică a buruienilor, se pot folosi erbicide aplicate după plantare şi înainte de răsărirea cartofului (preemergent), sau erbicide aplicate în timpul perioadei de vegetaţie (postemergent).
Aplicarea de erbicide după plantare şi înainte de răsărirea cartofului. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale se poate folosi unul dintre erbicidele: Afalon 50 SC (2,5 l/ha), Dancor 70 WG (0,7-1,2 kg/ha), Linurex 50 WP (3,0-5,0 kg/ha), Pledge 50 WP (90-120 g/ha), Racer 25 EC (3,0-4,0 l/ha).
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se poate folosi unul dintre erbicidele: Acenit 50 EC (3,0-4,0 l/ha), Dual Gold 960 EC (1,0-1,5 l/ha), Frontier Forte (0,8-1,4 l/ha), Harness (1,75-2,5 l/ha), Lasso (4,0 l/ha), Relay (1,75-2,2 l/ha), Stomp 330 CE (5,0 l/ha), Sencor 70 WG (0,7-1,2 l/ha), Terbutrex 50 WP (3,0-5,0 l/ha), Solarex (2,5-3,0 kg/ha).
Aplicarea de erbicide în timpul perioadei de vegetaţie. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale se poate folosi unul dintre produsele: Basagran Forte (2,0-2,5 l/ha), Dacsulfuron 750 WP (15-20 g/ha), Lexone 75 DF (0,2-0,3 kg/ha).
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se poate folosi unul dintre produsele: Agil 100 EC (0,7-1,0 l/ha), Furore super 75 EW (1,0 l/ha), Galant Super (0,5 l/ha), Leopard 5 C (0,7- 1,0 l/ha), Pantera 40 EC (0,75-1,0 l/ha), Select Super (0,8-1,0 l/ha), Targa Super 5 EC (0,7-1,0 l/ha pentru buruienile monocotiledonate anuale şi 1,5-2,0 l/ha pentru buruienile monocotiledonate perene), Titus 25 WG (40-50 g/ha).
Pentru completarea acţiunii erbicidelor se mai execută 1-2 lucrări mecanice pentru combaterea buruienilor şi refacerea bilonului. În cazul aplicării erbicidelor pentru combaterea pirului (Agropyron repens) sau a costreiului (Sorghum halepense) se lasă un interval de 21 de zile pentru translocarea erbicidului în rizomi, perioadă în care nu se fac lucrări mecanice sau manuale.
În culturile de cartof timpuriu, în combaterea buruienilor se obţin rezultate bune prin mulcirea solului cu folie de polietilenă.
Combaterea bolilor. La cultura cartofului, combaterea prin aplicarea tratamentelor în vegetaţie prezintă interes numai pentru mana cartofului, alternarioza cartofului şi putregaiul uscat al tuberculilor.
Mana cartofului (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă şi periculoasă boală a cartofului, mai ales în anii ploioşi, când pierderile de recoltă pot să ajungă la 50% sau chiar mai mult.
Combaterea manei se poate face prin aplicarea de fungicide precum: Acrobat MZ 90/600 WP (2,0 kg/ha), Altima 500 SC (0,3-0,4 l/ha), Antracol 70 WP (1,5-2,5 kg/ha), Blue Shield 50 WG (3,0 kg/ha), Bravo 500 SC (1,5-2,0 l/ha), Brestan 60 WP (0,6 kg/ha), Champion 50 WP (3,0 kg/ha), Cupertine Super (3,5 kg/ha), Curenox 50 (4,0 kg/ha), Curtine V (3,0 kg/ha).
Alternarioza cartofului (Alternaria solani) se manifestă în special pe frunze prin pete brune-cenuşii, cu zone concentrice.
Combaterea alternariozei se face prin aplicarea de fungicide precum: Antracol 70 WP (1,5-2,5 kg/ha), Altima 500 SC (0,3-0,4 l/ha), Bravo 500 SC (1,5 l/ha), Brestan 60 WP (0,6 kg/ha), Dithane M 45 (2,0 kg/ha), Fanion (2,5 kg/ha), Ortiva 250 SC (0,5 l/ha), Polyram DF (1,8 kg/ha), Ridomil Gold MZ 68 WP (2,5 kg/ha), Rover 500 SC (2,0 l/ha).
Putregaiul uscat al tuberculilor sau fuzarioza (Fusarium solani) este cea mai păgubitoare boală în depozite. Tuberculii infestaţi prezintă pete brune, uşor adâncite, în dreptul lor epiderma fiind încreţită şi pe suprafaţa lor formându-se perniţe de mucegai alb, roz sau gălbui. Pulpa se colorează în cenuşiu sau brun şi se formează cavităţi căptuşite cu mucegai.
Pentru prevenirea bolii, la plantare se tratează tuberculii cu Maxim 100 FS (50 ml/t), Derosal 50 SC/WP (0,2 kg/t), Rovral 50 PU/WP (0,2%) sau Caroben 75 PTS (0,2%).
Combaterea dăunătorilor. Dintre dăunători, cei mai păgubitori sunt:
gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata);
nematozii (Globodera rostochiensis, Dithylenchus spp.);
viermii sârmă (Agriotes spp.);
afidele (Aphis spp.).
Pentru combaterea gândacului din Colorado şi a afidelor se fac tratamente la avertizare cu insecticide precum: Actara 25 WG (80 g/ha), Alverde (0,25 l/ha), Bestseller 100 EC (0,1 l/ha), Bonus SC (0,2 l/ha), Calypso 480 SC (0,1 l/ha), Cypersan 200 EC (0,2 l/ha), Coragen (50-62,5 ml/ha), Decis Forte (0,06 l/ha), Dursban 48 EC (1,5 l/ha), Ecalux S (0,6 l/ha), Fastac 10 CE (0,1 l/ha), Fury 10 EC (0,075 l/ha), Karate Zeon (0,2 l/ha), Mospilan 20 SG/SP (0,08-0,1 kg/ha), Nurelle D 50/500 EC (0,4-0,5 l/ha), Regent 200 SC (0,1 l/ha), Supersect 10 EC (0,2 l/ha), Vydate 10 G (17,5-20 kg/ha), Zolone 35 EC (2 l/ha).
Pentru combaterea nematozilor şi a viermilor sârmă se fac tratamente la sol înainte de plantare cu Vydate 10 G (30 kg/ha). Produsul Nemathorin 10 G se poate administra în bilon, concomitent cu plantarea, în doză de 30 kg/ha pnetru combaterea nematozilor Globodera rostochiensis şi în doză de 10-15 kg/ha pentru combaterea nematozilor Dithylenchus spp. şi a viermilor sârmă (Agriotes spp.), urmând un timp de pauză de 120 zile.
La cultura cartofului, se efectuează 4-8 tratamente pentru combaterea bolilor şi 2-4 tratamente pentru combaterea dăunătorilor. Tratamentele pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor se pot combina, produsele fiind compatibile. De asemenea, concomitent cu aceste tratamente, se pot face şi fertilizări foliare în preajma îmbobocitului.
Recoltarea
Cartoful pentru consum extratimpuriu se recoltează când tuberculii au valoare comercială, atunci când au depăşit greutatea de 30 g, coaja se exfoliază fără dificultate şi preţul este atractiv.
Recoltarea tuberculilor se face prin smulgerea tufelor şi alegerea tuberculilor, pe solurile nisipoase, iar pe alte soluri se foloseşte sapa. Se are grijă ca tuberculii să nu fie vătămaţi, se sortează pe categorii de mărime, se ambalează în saci sau lăzi şi se livrează pe piaţă imediat, deoarece depozitarea nu trebuie să depăşească 24 ore.
Cartoful pentru consum de vară se recoltează în funcţie de cererea pieţii. Tuberculii nu sunt ajunşi încă la dimensiunea maximă, iar peridermul nu este bine format. Se foloseşte maşina E649 care produce puţine vătămări, iar începând cu luna august se poate folosi combina de recoltat cartofi CRC1. Strângerea tuberculilor se face manual şi se sortează pe categorii de mărime (peste 35 mm cal. I şi 30-35 mm cal. a II-a). În acest caz depozitarea nu trebuie să depăşească 10 zile.
Cartoful pentru consum de toamnă-iarnă şi cartoful pentru industrializare se recoltează la maturitate, când 2/3 din vreji sunt uscaţi, iar 1/3 au culoarea galbenă. Recoltarea se face pe sol zvântat şi vreme uscată.
Recoltatul cartofului se face la temperaturi de 10-12oC, pentru reducerea gradului de vătămare a tuberculilor.
Maşina E649 dislocă tuberculii, îi separă de pământ şi îi lasă la suprafaţa solului, de unde se adună manual şi se ambalează în saci pe categorii, cartofii mari şi mijlocii pentru consum, iar cei mici şi vătămaţi pentru furaj. În parcelele pentru sămânţă se sortează pe trei categorii: cei peste 80 g se dau la consum, între 30-80 g pentru material de plantare şi sub 30 g pentru furajare.
Combina CRC1 dislocă tuberculii, îi separă de pământ şi îi colectează în buncăre sau remorci pentru transport.
Combina E684 colectează tuberculii într-o remorcă care se deplasează paralel cu combina. Capetele parcelelor se recoltează manual. Cartofii se transportă la centrele de prelucrare sau la depozitele de păstrare unde sunt supuşi sortării.
Separarea impurităţilor (bulgări de pământ, pietre, tuberculi bolnavi) se face cu maşina MCC60 (45).
