Parlamentul a adoptat în noiembrie 2025 un pachet de modificări la Codul fiscal care schimbă direct viața legumicultorilor. De la 1 ianuarie 2026, solariile, serele și alte construcții agricole intră la impozit local, după ani în care au fost scutite.
În plen, deputatul AUR Eduard Koler a avut una dintre cele mai dure reacții. El a spus că statul taxează acum până și solarul făcut „din trei pari și o folie” și a concluzionat că autoritățile „nu se vor opri până nu rămâne nimic de luat”. Declarația lui a prins rapid în spațiul public, pentru că lovește exact nervul micilor gospodării, cele care trăiesc din producție de legume în spații protejate.
Ce a votat Parlamentul și ce intră la taxare
Legea face parte din al doilea pachet de redresare fiscală al Guvernului Bolojan. Parlamentul a dat votul final pe 18 noiembrie 2025.
Textul elimină scutirea de impozit pe clădiri pentru o listă clară de construcții agricole: sere, solarii, răsadnițe, ciupercării, silozuri, pătule și depozite de cereale, cu excepția camerelor folosite pentru alte activități economice.
Diferența față de trecut este simplă. Până acum, aceste spații nu plăteau deloc impozit local pe clădiri. Din 2026, impozitul se calculează ca la clădiri nerezidențiale, dar cu o reducere de 50 la sută față de nivelul standard.
Noile măsuri de redresare fiscală lovesc și în agricultori. Serele, silozurile și alte spații vor fi impozitate de la 1 ianuarie
Conform celui de-al doilea pachet de măsuri pentru redresarea fiscală, o mare parte a fermierilor va avea de suportat un noi impozite.
Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost modificată. În consecință, sumele de plată vor crește cu un procent de aproximativ 135%.
Dar, pe lângă aceasta, Articolul 26 din legea privind modificarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), anulează unele scutiri de impozite. Ca urmare, în cazul clădirilor care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice, impozitul se reduce cu 50%, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat.
Până acum, aceste spații erau cu totul scutite de impozite locale.
Această veste vine în contextul în care, oricum, de la 1 ianuarie 2026, taxele locale vor fi majorate semnificativ.
În ultimii ani, numeroși fermieri și-au construit spații de depozitare – silozuri, magazii sau pătule – pentru păstrarea cerealelor. În acest fel au încercat să facă față volatilității pieței.
Totodată, programele inițiate prin MADR și APIA de stimulare a producției de tomate, apoi și alte legume, în spații protejate, a avut ca efect o creștere a suprafeței solariilor și serelor.
Redresarea fiscală privește doar depozitarea cerealelor?
Prin aceste acțiuni, fermierii sperau la obținerea unui plus de venituri. Acum, însă, speranțele lor se spulberă. Ei vor fi obligați să scoată din buzunar sume destul de însemnate pentru plata noilor impozite.
Ca o primă consecință, previzibilă, va fi creșterea prețurilor la produsele agricole autohtone, fie ele legume sau cereale. Ca urmare, este de așteptat ca cererea pentru acestea să scadă, iar importurile să crească. Nici produsele de origine animală nu vor face excepție, atâta timp cât și silozurile pentru furaje sunt impozitate.
Ce nu lămurește exact noua lege, este dacă și spațiile de depozitare pentru legume și fructe vor fi supuse impozitării. Textul adoptat în lege vorbește, în mod explicit, despre „silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor”. Așadar, la o primă lectură putem spera că măcar spațiile de păstrare a legumelor și fructelor vor scăpa de noile taxe. Totuși, acest lucru rămâne de văzut. Noua lege dă o mare autonomie autorităților locale în a stabili ce clădiri sunt scutite sau nu de impozite.
Cum se aplică impozitul în practică
Legea fixează cadrul general. Primăriile aplică efectiv taxa. Ele stabilesc valoarea impozabilă și cota finală în funcție de zonă, localitate și suprafață. Asta înseamnă că două solarii identice ca mărime pot avea impozite diferite dacă sunt în comune diferite sau în zone fiscale diferite.
Din 2026, solarul intră în evidența de clădiri impozabile. Tu trebuie să ai suprafața clară, amplasarea corectă și o declarație depusă la direcția de taxe locale, acolo unde ai terenul. Dacă ai un solar mare, cu structură metalică fixă și folosit comercial, primăria îl va trata aproape sigur ca spațiu nerezidențial agricol. Dacă ai tunel mic în curte, interpretarea poate varia, tocmai de aici vine tensiunea discutată în Parlament și presă.
De ce spune Guvernul că e nevoie de această taxă
Guvernul și susținătorii legii au invocat trei motive. Vor să crească veniturile bugetelor locale, să uniformizeze impozitarea între tipuri de clădiri și să reducă excepțiile din Codul fiscal.
Pe scurt, statul vrea să lărgească baza de impozitare ca să acopere deficitul și să lase mai puține scutiri. În aceeași logică, legea mărește și impozitul pe terenurile agricole extravilane, cu o creștere estimată de circa 135 la sută la baza de calcul.
Ce a spus Eduard Koler în Parlament
În discursul lui, Koler a atacat ideea că un solar poate fi pus în aceeași categorie cu o clădire obișnuită. El a descris situația micilor producători care își fac solarii din bani proprii, fără subvenții mari, și care ajung acum să plătească taxă pe o investiție minimă, făcută ca să producă hrană. Mesajul lui a fost că statul nu mai stimulează munca și producția, ci le tratează doar ca sursă de bani.
Chiar dacă tonul a fost politic, problema ridicată e reală pentru multe gospodării. În multe sate, solarul este singura formă de venit stabil în afara sezonului de câmp.
Ce efecte văd fermierii și presa agricolă
Publicațiile de profil spun că lovitura cade în primul rând pe micii legumicultori, cei care au investit în solarii prin programe de tip Tomata sau din bani proprii. Ei au făcut calcule pe costuri fixe mici și pe o amortizare rapidă. Impozitul nou le schimbă planul.
Pentru fermele care au silozuri sau depozite, problema e și mai grea. Vorbim de investiții mari, cu recuperare în ani buni. Orice taxă anuală în plus împinge amortizarea și scade marja.
Presa generalistă atrage atenția și la efectul în prețurile finale. Dacă tu plătești mai mult ca să produci roșii, ardei sau castraveți în solar, vei încerca să recuperezi din preț. Asta poate duce la scumpiri sau la presiune și mai mare din importuri.
Ce rămâne neclar și ce discuții se pot redeschide
În România, statutul fiscal al construcțiilor agricole a fost discutat și înainte, mai ales pe fondul „taxei pe stâlp” și al diferenței dintre clădire, construcție ușoară și structură temporară. Consultanții fiscali au cerut de mai multe ori clarificări, tocmai pentru că interpretările locale diferă.
Noul Cod fiscal pune din nou presiune pe această zonă gri. Dacă primăriile nu primesc norme clare, vor apărea iarăși situații în care un solar mic este tratat ca o hală agricolă, iar în alt sat nu este tratat deloc ca imobil.
Ce poți face practic ca să nu fii luat pe nepregătite
Notează exact suprafața solariilor tale. Ține o schiță simplă și poze cu amplasarea. Ajută mult când discuți cu taxele locale.
Mergi la primăria ta și cere să îți spună cum încadrează solariile în registrul fiscal. Îți calculează acolo o estimare. Așa îți faci bugetul pe 2026 fără surprize.
Pune impozitul în costul de producție. Dacă ai 2 solarii de 200 mp fiecare, chiar și un impozit mic îți mănâncă o parte din profit când vin facturile la folie, lemn, răsad și motorină.
Dacă vin clarificări sau modificări până la intrarea în vigoare, ele vor apărea tot la nivel de Cod fiscal și de hotărâri locale. Merită să urmărești atent deciziile consiliului local, pentru că acolo se fixează cota finală.
Noul impozit pe solarii nu este doar o cifră într-o lege. Este o schimbare de direcție. Statul trece agricultura mică din zona „sprijinită” în zona „taxată”. De aici vine și reacția dură din Parlament.