PSD pregătește una dintre cele mai ample reorganizări administrative din istoria recentă a României. Europarlamentarul Dragoș Benea a anunțat că partidul lucrează la o reformă care ar putea schimba harta țării prin comasarea unui număr semnificativ de unități administrativ-teritoriale — de la comune și sate la orașe.
Scenariul pe care PSD îl dezvoltă prevede plusieurs niveluri de comasare. La bază stă o realitate administrativă care nu se mai potrivește: peste jumătate din orașele României — 55% — nu mai îndeplinesc cerința legală de 10.000 de locuitori pentru a fi clasificate ca orașe. Totuși, ele funcționează în continuare cu structuri administrative de oraș, ceea ce creează o contradicție între formă și fond. Slănic Moldova și Târgu-Ocna, două localități din același județ, sunt exemple concrete. Benea menționează că unirea lor în município Târgu-Ocna ar fi nu doar posibilă, ci chiar naturală din perspectiva geografică și economică.
Conform declarațiilor europarlamentarului, reforma nu e liniară. PSD lucrează cu mai multe scenarii simultan, estimând că ar putea dispărea de pe hartă oriunde de la 400 la 4.000 de unități administrativ-teritoriale, în funcție de criteriile finale. Modelul de bază pe care îl preconizează vizează unități cu o populație între 400 și 1.500 de locuitori. Asta însemnă aproximativ 1.150 de localități care ar putea intra în comasări, deși cifrele finale pot varia semnificativ.
Mecanismul comasării nu e uniform pentru toate nivelurile. Satele comasate nu-și vor schimba numele oficial, dar comunele da. Această distincție are consecințe reale pentru cei 1,6 milioane de români care locuiesc în sate și comune: vor trebui să-și actualizeze documentele. Pentru a facilita trecerea, PSD propune o perioadă de tranziție în care schimbarea documentelor să fie gratuită, cu costuri suportate de stat. Inițiativa pare bine gândită pe hârtie — statul plătește, cetățeanul nu suportă cheltuieli. Dar ce se întâmplă cu instituțiile locale, cu serviciile publice și cu forța de muncă din administrațiile comasate?
Aici apare tensiunea reală. Benea admite că nu se știe cu exactitate care vor fi localitățile afectate. Totul depinde de „analiza comitetelor județene” — comitete care vor trebui să evalueze viabilitatea fiecărei unități și riscurile unei eventuale comasări. E o metodă care pare transparentă, dar care lasă mult spațiu pentru negociere locală și influență politică. Primarii localităților mici care riscă să dispară de pe hartă vor fi cu ochii pe aceste comitete.
România a mai încercat reforme administrativ-teritoriale, iar rezultatele au fost mixte. Reforma din 1998, care a creat județele actuale, a durat zeci de ani până să se așeze în mentalitatea colectivă. Aceasta ar fi mai vastă. Benea pare conștient de scala provocării — spune că reforma trebuie să fie „puțin mai amplă” și nu se poate limita la 400 de unități.
Ce înseamnă asta pentru locuitorii unei comune care ar putea dispărea? Vor pierde o parte din reprezentare locală, dar vor câștiga — teoretic — servicii publice mai eficiente, o administrație mai consolidată și mai capabilă. Vor câștiga și o perioadă de schimbări birocratice, cu toate costurile sociale pe care le aduc. Vor trebui să se obișnuiască cu un nou sediu de comună, cu o nouă administrație, cu alți oficiali. Pentru oamenii mai în vârstă, din sate izolate, asta poate fi traumatic.
Scenariile pe care le elaborează PSD arată o Românie cu mai puține autorități locale, dar cu mai multă eficiență administrativă — în teorie. În practică, totul depinde de implementare. Comitetele județene vor trebui să fie imparțiale, iar statul va trebui să finanțeze procesul de tranziție complet. Dacă nu se întâmplă, reforma va genera frustrare și o criză de încredere în administrația locală.
Deocamdată, lucrurile nu sunt hotărâte. PSD continuă să lucreze la detalii, comitetele nu s-au format, iar România nu a văzut încă un calendar clar al reformei. Ce se știe e că se întâmplă ceva, și că o parte din țară va trebui să se restructureze. Cât de curând asta se va întâmpla și cât de bine se va executa va determina dacă reforma e binevenită sau o nouă sursă de dificultăți administrative pentru milioane de români.