În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, România va trece la ora de iarnă. La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră și vor indica 03:00. Schimbarea este parte a unui mecanism european standardizat și aduce cu sine o serie de efecte asupra ritmului biologic al oamenilor.
După această schimbare, ziua de 25 octombrie va avea 25 de ore. România va reveni la ora standard UTC+2, după perioada orelor de vară. Deși pentru majoritatea oamenilor aceasta înseamnă teoretic o oră în plus de somn, adaptarea la noul program poate fi mai complicată decât se crede.
Cum afectează schimbarea orei ritmul biologic
Schimbarea orei nu afectează toți oamenii la fel. Copiii mici și persoanele în vârstă se adaptează mai greu la o modificare a rutinei de somn. Organismul uman are propriul ritm, cunoscut drept ritm circadian, care reglează ciclul somn-veghe și este influențat în mod important de lumina naturală.
În zilele care urmează trecerii la ora de iarnă, oboseala poate influența atenția și capacitatea de concentrare, inclusiv la volan. Unii oameni resimt o senzație de oboseală sau dificultăți de concentrare, iar zilele cu mai puține ore de lumină pot afecta starea de spirit și nivelul de energie. Pentru a minimaliza aceste efecte, specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului de somn cu câteva zile înainte de schimbare.
Cum să te adaptezi mai ușor la noul orar
O variantă recomandată este modificarea progresivă a orei de culcare și de trezire cu aproximativ 15-20 de minute pe zi, așa încât organismul să aibă timp să se obișnuiască. După schimbarea orei, este util să păstrezi un program cât mai constant de somn și să eviți somnul prelungit în timpul zilei.
Expunerea la lumină naturală în decursul zilei, mișcarea regulată și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare sunt măsuri care susțin revenirea la un ritm normal. De asemenea, este recomandată și evitarea consumului de cofeină și alcool înainte de culcare.
Istoric și viitor al schimbării orei în Europa
Practica schimbării orei datează de mai bine de un secol. Germania a fost printre primele țări care au introdus ora de vară în 1916, inițial din motive economice și pentru reducerea consumului de energie în timpul Primului Război Mondial. Ideea era să se profite mai eficient de lumina naturală prin deplasarea orelor de activitate. Modelul german a fost preluat de alte state europene, inclusiv România.
Astazi, statele Uniunii Europene schimbă ora schimbă ora în ultimul weekend din martie și în ultimul weekend din octombrie, o practică standardizată care a rămas în vigoare chiar și după decenii. Parlamentul European a votat în 2019 pentru renunțarea la schimbarea sezonieră, dar măsura nu a fost implementată. Statele membre nu au ajuns la un acord cu privire la alegerea unui sistem unic – unele preferă să rămână permanent la ora de vară, altele la ora standard – iar lipsa unui consens a făcut ca schimbarea să continue.
Pentru 2026, planul rămâne neschimbat: românii vor trebui să-și ajusteze ceasurile în noaptea de 24 spre 25 octombrie, la fel ca majoritatea europenilor. Discuțiile privind renunțarea la această practică continuă la nivel european, dar până la o decizie finală, schimbarea orei rămâne un ritual periodic al căruia se vor supune locuitorii României și ai altor țări din UE.