Nicușor Dan intenționează să desemneze un nou premier cel târziu pe 15 septembrie, iar anunțul ar putea veni chiar săptămâna viitoare. Miza e simplă și dificilă în același timp: găsirea celor 233 de voturi parlamentare necesare pentru învestitura unui guvern care să nu repete eșecul cabinetului Veștea.
Spre deosebire de runda anterioară, strategia Cotroceniului s-a schimbat vizibil. Fără consultări oficiale, fără protocol și fără declarații publice după fiecare întâlnire — președintele lucrează acum prin discuții informale cu grupuri mici de parlamentari și cu deputații neafiliați. E o schimbare de tactică pe care puțini o comentează, dar care spune destul de mult despre cum vede Nicușor Dan puterea în acest moment.
Matematica precisă a celor 233 de voturi
Cabinetul Veștea a căzut tocmai pentru că aritmetica parlamentară nu a ieșit. Din cei 287 de parlamentari prezenți la vot, doar 189 au votat „pentru” și 23 „împotrivă”. AUR a ieșit din sală, UDMR s-a abținut, USR a votat contra. Cel puțin 18 voturi au venit din afara coaliției anunțate — semn că și atunci existau parlamentari dispuși să susțină guvernul, dar fără o structură clară de mobilizare.
Acum, ecuația arată altfel pe hârtie. PSD vine cu 127 de voturi, UDMR cu 31, aripa conservatoare din PNL cu cel puțin 16. La care se adaugă reprezentanții minorităților naționale — 15 voturi garantate prin cutumă parlamentară. Totalul ajunge la 189. Mai lipsesc 44 de voturi. Ele ar putea veni de la grupul Uniți Pentru România, cu 18 parlamentari, și din rândul parlamentarilor PACE, SOS sau independenți. Mohammad Murad, ales pe listele AUR, a declarat deja public că va susține noul guvern. Dacă aceste promisiuni se concretizează, pragul de 233 devine accesibil. Dacă nu, urmează un nou eșec.
UDMR dă un semnal clar și schimbă calculele față de votul anterior
Declarația venită din partea UDMR e poate cel mai concret semnal politic din ultimele săptămâni. Unul dintre parlamentarii formațiunii a formulat-o fără echivoc: „Suntem dispuși să votăm și pentru un premier de dreapta, și pentru un premier de la PSD. Să vedem ce plan are Nicușor Dan.” Față de runda anterioară, când UDMR nu a votat deloc, cele 31 de voturi ale formațiunii pot face diferența decisivă.
Cine sunt candidații pentru funcția de premier? Surse politice citate de România TV menționează trei nume: Eugen Tomac, Sorin Grindeanu și Alexandru Nazare. PSD îl preferă pe Grindeanu, fost premier în 2017. Tomac și Nazare ar reprezenta variante mai acceptabile pentru segmentul de dreapta din PNL. Oricare ar fi ales, structura rămâne aceeași: premier independent, miniștri politici în majoritate din PSD. Există însă un prim punct de fricțiune vizibil: Nicușor Dan vrea să o păstreze pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, deși PSD nu agreează această alegere.
De ce termenul de 15 septembrie nu este unul oarecare
România funcționează de câteva luni cu un guvern interimar, fără puteri depline, incapabil să angajeze cheltuieli semnificative sau să negocieze eficient cu Comisia Europeană pe dosarele PNRR. Fiecare săptămână fără un cabinet investit înseamnă mai puțin timp de implementare a reformelor asumate și riscul pierderii unor tranșe de finanțare europeană. Dacă nominalizarea vine săptămâna viitoare, votul în Parlament ar putea fi programat în a treia sau a patra săptămână din septembrie.
Dacă nu iese nici de această dată, mecanismul constituțional prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după două eșecuri de învestitură în 60 de zile — ceea ce ar însemna alegeri anticipate într-un moment în care nicio forță politică nu pare să-și dorească asta cu adevărat. Nicușor Dan a ales să afle răspunsul fără microfoane. Întrebarea care rămâne: cele 44 de voturi lipsă sunt cu adevărat angajate sau doar promisiuni de coridor? Acolo e, de fapt, toată miza acestei toamne politice.