NATO are un plan detaliat pentru cazul în care Rusia atacă statele baltice. Documentul prevede trei etape distincte, de la neutralizarea rachetelor până la trimiterea de drone în interiorul Rusiei. Ceea ce nu știa publicul larg până acum este cât de ofensivă e gândită apărarea.
Publicația germană Bild a dezvăluit structura acestui plan, care urmărește două obiective mari: oprirea înaintării forțelor ruse și reducerea semnificativă a capacității militare a Moscovei de a continua orice ofensivă. Nu e vorba de cucerire sau ocupare. E vorba de a lovi suficient de tare încât Rusia să nu mai poată înainta.
Cele trei etape ale planului NATO
Prima etapă vizează oprirea rapidă a unui atac. Dacă trupele ruse ar intra pe teritoriul statelor baltice, NATO ar încerca mai întâi să neutralizeze rachetele și dronele folosite de Moscova. Avioanele de luptă, rachetele și dronele Alianței ar putea lovi sistemele rusești de rachete și apărare antiaeriană, inclusiv în Kaliningrad, enclavă cu capacități militare semnificative situată între Polonia și Lituania. La granița cu Rusia și Belarus ar fi creată o zonă autonomă, în care dronele și vehiculele militare fără echipaj ar încerca să blocheze înaintarea.
A doua etapă presupune lovituri directe pe teritoriul Rusiei. Dacă prima linie nu ține, NATO ar ataca aerodromuri, fabrici de armament, poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și al echipamentelor. Scopul nu e distrugerea Rusiei, ci îngreunarea lanțului său logistic până la punctul în care ofensiva devine nesustenabilă. Și mai e ceva, poate cel mai neașteptat element: a treia etapă prevede un pod aerian prin care drone și roboți militari ar fi transportați cu avioane direct în interiorul Rusiei, pentru a lovi aerodromuri și baze militare de la sol.
Campania „Faza Zero” și ce face Rusia acum
Detaliul care schimbă tot: aceste planuri nu sunt făcute pentru un viitor îndepărtat. Experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) au arătat, la începutul lunii august, că Moscova desfășoară deja o campanie de tip „Faza Zero”, care urmărește să creeze condiții informaționale și psihologice pentru posibile provocări viitoare împotriva NATO. Această campanie include provocări sub steag fals, incursiuni cu drone, sabotaj, război electronic și survoluri neautorizate. ISW avertizează că Rusia ar putea folosi drone ucrainene capturate pentru a simula incidente și a testa reacția Alianței.
Răspunsul NATO a venit clar. Alianța a transmis că „aliații NATO sunt uniți și hotărâți să apere teritoriul aliat” și că „NATO continuă să își consolideze apărarea integrată antiaeriană și antirachetă pe întreg teritoriul Alianței”. Cuvintele sună oficial, dar în spatele lor stau mișcări concrete pe hartă.
Flancul estic, după 2022: ce înseamnă asta pentru România
România face parte din schema de apărare avansată a NATO. Țara noastră găzduiește unul dintre cele nouă grupuri de luptă multinaționale ale Alianței, formate din militari din mai multe state membre care se antrenează împreună cu armata română. După 2022, aceste grupuri au primit ordin de extindere până la nivel de brigadă acolo unde amenințarea o cere. NATO a lansat în septembrie 2025 Eastern Sentry, o activitate militară multidimensională dedicată flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar misiunile de Air Policing supraveghează spațiul aerian inclusiv deasupra României, non-stop.
Planul în trei etape dezvăluit de Bild nu e un scenariu de film. E consecința logică a unui deceniu în care NATO a văzut cum Rusia anexează Crimeea în 2014, invadează Ucraina în 2022 și testează sistematic limitele toleranței Alianței. Întrebarea reală nu e dacă NATO se pregătește, ci dacă ritmul pregătirii ține pasul cu ritmul provocărilor. Răspunsul la asta îl vor da, cel mai probabil, deciziile privind bugetele de apărare — un dosar pe care aliații europeni îl au deja pe masă.
