A doua zi de audieri pentru Guvernul Mureșan se desfășoară marți în faţa comisiilor parlamentare. Zece miniştri propuşi sunt chemaţi să răspundă întrebărilor parlamentarilor, după o primă zi care a lăsat urme: patru avize negative, doar două favorabile.
Procedura de formare a unui nou guvern în România combină audierile parlamentare cu calculul politic. Fiecare ministru propus trebuie să treacă prin comisiile de specialitate, unde să-şi prezinte viziunea pentru portofoliu şi să răspundă întrebărilor. Avizul acestor comisii nu e obligatoriu — are caracter consultativ — dar refuzul este un semnal politic puternic. Luni, patru candidaţi au primit aviz negativ: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (Apărare), Cătălin Drulă (Transporturi) şi Irineu Darău (Economie). Doar Tanczos Barna (Agricultură) şi Alexandru Nazare (Finanţe) au plecat cu aviz favorabil.
Asta pun în relief tensiunile din coaliţia PNL-USR-UDMR. Trei dintre cei patru care au primit aviz negativ provin din tabere care stau la masa de negociere — un semn că nu toţi parlamentarii sunt pe aceeași linie cu alegerea premierului. Burduja e PNL, dar energetica e o zonă sensibilă, cu presiuni mari din partea consumatorilor. Miruță şi Drulă sunt USR, iar dacă chiar ei nu trec audierea, înseamnă că negocierile interne nu s-au încheiat conform planului.
Zece miniştri sub lupa parlamentului
Marţi se concentrează o bună parte din echipă. Mircea Abrudean (Interne), Dragoș Pâslaru (Proiecte Europene), Raluca Turcan (Muncă) şi Oana Gheorghiu (Sănătate) vor fi audiați în timp de la 10:00 la 20:00. În aceeași zi, vor veni la microfon Oana Țoiu (Externe), Andrea Chis (Justiție), Ötvös Koppány Bulcsú (Cultură), Mihai Dimian (Educație), Cseke Attila (Dezvoltare) şi Diana Buzoianu (Mediu). Fiecare are aproximativ o oră pentru audierea în comisiile de specialitate.
Calendarul plin de marţi nu e întâmplător. Guvernele care se formează rapid trebuie să îşi finalizeze audierile în ritm ţintit, ca votul de învestitură să nu fie amânat. Fiecare ministru trebuie să demonstreze că ştie despre portofoliul său, că are o viziune şi că nu vine la funcţie doar ca recompensă politică. Deşi avizul comisiilor e consultativ, o serie de refuzuri în rând ar putea să grăbească substituirii unor candidaţi.
Dintre cei zece de marţi, unii sunt figuri cunoscute şi relativ sigure. Raluca Turcan, care a mai fost ministru, are experienţă în negocierile parlamentare. Oana Gheorghiu la Sănătate vine cu o portofoliu care ţine de binele public direct. Altii sunt nume mai puţin cunoscute publicului larg, ceea ce înseamnă că audierea ar putea să devină pentru ei o platformă de prezentare.
Calculul Mureșan: 200 de voturi, discuții în curs
Siegfried Mureșan ştie că premierul nu se investeşte singur. Miercuri, la ora 13:00, plenul reunit va vota dacă acesta devine efectiv conducător al Executivului. Pentru asta sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Calculul pe care l-a făcut este clar: coaliţia PNL-USR-UDMR aduce aproximativ 170 de voturi. Asta înseamnă că, în teorie, îi lipsesc 63 de voturi.
„Vreau să spun foarte clar — nu vor exista creșteri de taxe sub guvernarea mea,” a declarat Mureșan, într-o afirmare care nu e întâmplătoare în faţa unei posibile coaliţii mai largi. Afirmaţia e direct adresată grupurilor parlamentare mai mici care ar putea fi atrase. Deputații neafiliați, reprezentanții minorităților naționale și parlamentarii din grupuri mai mici sunt ținta. PSD nu e pe masă oficial, dar Mureșan a contactat-o deja pe Sorin Grindeanu, lider PSD, semn că discuțiile nu sunt cu ușa complet închisă.
Deficitul de voturi e o problemă reală, dar nu insormontabilă. O sută de parlamentari din PSD ar putea să-i ajute pe Mureșan să treacă pragul, dacă negocierile converg spre o înțelegere. Riscul e să ajungă la o situație în care să-și piardă voturi în drumul spre finalizare — dacă patru-cinci miniștri sunt respinți și mai ales dacă o grupare mare se retrage din discuții.
După audieri, votul care decide viitorul unui guvern
Miercuri e ziua adevărului. După ce marți se încheie audierile și se cunosc avizele comisiilor, plenul se strânge. Dacă Mureșan reuşește să adune 233 de voturi, Cabinetul este învestit şi poate să-şi înceapă mandatul. Dacă nu, e nevoie de o reaşezare: fie se reînegoţiază coaliţia, fie se propune alt premier.
Din ce se ştie acum, Mureșan are o şansă solidă. PNL, USR și UDMR au votat pentru desemnarea sa de premier, iar asta dă o bază sigură. Contactele cu minorităţile și cu parlamentarii neafiliați sunt în curs. Și mai e o carte de joc: PSD, în special dacă condiţiile ar fi favorabile – promisiuni pe industrie, pe investiții regionale, pe deschiderea unor negocieri pe anumite legi importante.
Ce se întâmplă dincolo de miercuri depinde de cât de rapid se mişcă machina de guvern. Un Cabinet aprodat de criză economică și de presiuni geopolitice din regiune nu-şi permite luni de blocaj. Asta pune presiune pe toţi actorii să-şi găsească de acord, chiar dacă dificil. Audierile de marţi sunt doar punctul de observare; votul de miercuri e punctul în care teoria devine practică politică brută.