„Peste 650 de școli vor primi finanțare pentru activități de prevenire a analfabetismului funcțional și a abandonului școlar”, a anunțat miercuri Ministerul Educației.
Decizia vine în contextul unei probleme care, în România, rămâne semnificativă: fiecare an, sute de mii de copii din familiile defavorizate riscă să abandoneze școala înainte de a-și completa educația obligatorie. Abandonul școlar nu este doar o statistică – în spatele cifrei stau reale limite în accesul la oportunități viitoare, și o perpetuare a cercului sărăciei intergeneraționale. Analfabetismul funcțional, situația în care o persoană nu poate înțelege și aplica informații scrise în contexte zilnice, este și mai periculos, fiindcă trece adesea neobservat.
Programul PRIMII a fost proiectat exact pentru a interveni în punctele critice. Cei 650 de directori de școli au depus dosare de candidatură, iar ministerul le-a evaluat în funcție de criterii clare: nivelul de risc foarte mare sau mare de părăsire timpurie a școlii, conform Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE), și gradul de marginalizare comunitară, măsurat prin indicele UNICEF. Doar proiectele cu cel mai înalt punctaj au fost admise la finanțare, din bugetul disponibil pentru runda 2026-2027.
Această selecție nu este arbitrară. În spate se află o evaluare tehnică riguroasă: fiecare școală cuprinde elevi identificați ca fiind în zona de risc, iar ministerul a decis să concentreze resursele acolo unde sunt cu adevărat necesare. Rezultatul: 650 de unități vor putea oferi elevilor lor șansa unei educații apropiate de adevărul lor social și economic.
Cum vor fi folosiți banii și cine beneficiază
Finanțarea pusă la dispoziție va acoperi o gamă largă de intervenții, fiecare dintre ele adresând o dimensiune specifică a abandonului. Vor fi organizate lecții individualizate și activități de recuperare – adică, în limbaj simplu, sprijinul suplimentar pe care copilul cu dificultăți de învățare nu-l primește în clasă normală. Aceasta este nucleul programului: elevul care rămâne în urmă nu este lăsat singur cu problema sa.
Ministerul va aloca fonduri și pentru asigurarea hranei copiilor participanți. Deși s-ar putea părea o măsură auxiliară, este fundamentală: un copil flămând nu poate concentra atenție la lecții, și mulți dintre cei în risc de abandon vin din medii unde alimentația nu este garantată zilnic. Energia pentru învățare vine și din burtă plină.
De asemenea, vor fi finanțate activități extracurriculare și extrașcolare – cluburi de desen, sport, teatru, orice care redă copilului plăcerea de a fi la școală. Pentru copiii care vorbesc doar limba comunității lor sau care nu au fost expuși niciodată la o carte, o activitate de artă sau o joacă în grup cu scopuri didactice pot fi transformatoare.
Materialele didactice pentru activități remediale și resursele educaționale fac parte din pachet. Iată un profesor care nu trebuie să-și cumpere din buzunar foi de hârtie sau coli de calcul. Iată manuale și jocuri educative care chiar servesc scopului.
Și poate cel mai important: consiliere și terapie. Aceasta include atât consiliere și orientare școlară pentru elevi – ajutând copilul să-și înțeleagă opțiunile și să-și recunoască potențialul – cât și consiliere parentală. Mulți dintre părinții acestor copii nu au terminat nici ei școala; le poate lipsi încrederea că educația într-adevăr contează. O discuție structurată, cu un specialist, poate schimba perspectiva unei întregi familii.
Mecanismele de selecție și cum funcționează pe teren
Metodologia de selecție a fost aprobată prin Ordinul de Ministru nr. 5.798/2026. Asta înseamnă că nu este ceva improvizat, ci o procedură cu pași definiți și criterii transparente. Proiectele au fost clasate în ordinea descrescândă a punctajului obținut, iar ministerul a aplicat criterii de departajare în cazul celor cu puncte egale. Doar până la limita bugetului alocat, indiferent de cât de bun era proiectul – o realitate uzuală în administrație, dar care poate duce și la unele frustrări pentru școlile care au depus efort, dar au ajuns în afara pragului din motive de finanțare limitată.
Exist și o soluție pentru aceasta: proiectele care au intrat în categoria de rezervă – adică cele bune, dar nepunctate suficient pentru finanțare în runda aceasta – pot fi finanțate ulterior dacă se disponibilizează fonduri. Și sunt mai multe scenarii în care se întâmplă: dacă unele școli se retrag din program, dacă renunță la acord, dacă unele sume se dezangajează (adică nu sunt cheltuite conform planului), sau dacă bugetul alocat este suplimentat. Mecanismul lasă o ușă deschisă pentru mai multă echitate decât ar sugera o selecție una-și-gata.
Ministerul Educației și Cercetării va încheia acorduri de finanțare cu fiecare din cele 650 de unități beneficiare. Este o tranzacție formală: școala se angajează să execute proiectul, ministerul se angajează să asigure resursele și să monitorizeze rezultatele.
Ce urmează și ce se schimbă pentru elevi
Acordurile vor intra în vigoare în perioada următoare, iar proiectele vor funcționa pe durata perioadei de finanțare – care se va extinde probabil pe mai mulți ani de școală. Nu este o intervenție de o lună; este o investiție susținută.
Pentru copii, schimbarea ar trebui să fie tangibilă. Un copil care știe că are o persoană care îl va ajuta după ore, că va mânca, că va face activități care îi plac, și că cineva se gândește la viitorul lui – ăsta e altceva decât starea de izolare și neîncredere din care a pornit. Rata de abandon ar trebui să scadă, iar nivelul de alfabetizare funcțională să crească.
Întrucât Programul PRIMII se adresează în exclusivitate elevilor de nivel primar, impactul va fi cel mai puternic în clasele I-IV, unde obiceiurile de muncă și atitudinea față de învățare sunt încă în fază de formare. Un copil care descoperă la opt ani că poate citi, că sarcina nu este demnă de plâns, și că are un sprijin, nu va fi aceeași persoană la viitoarele clase.
Dar iată și provocarea: programul este valabil doar pentru runda 2026-2027. După aceasta, ce se întâmplă cu copiii care au beneficiat? Există o strategie de sustenabilitate, sau vor reveni la starea anterioară? Ministerul nu a clarificat încă modul în care vor fi finanțate aceste măsuri peste următorii ani, ceea ce lasă o incertitudine asupra duratei reale a beneficiilor.
Indiferent, decizia de astăzi reprezintă o recunoaștere publică și oficială că abandonul și analfabetismul sunt probleme care necesită acțiune concertată și resurse dedicate. Cea mai mare valoare a acestui anunț nu este doar banii, ci mesajul că acei copii – din medii grele, nedoriți adesea de sistemul obișnuit – sunt conștienți și ținta unei politici de stat.