Peste 500 de milioane de lei din buget vor fi redirecționați către mame care stau acasă cu copiii lor. Florin Manole, propunerea PSD pentru Ministerul Muncii, a anunțat în audierile parlamentare că elimina contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) din indemnizația de creștere a copilului, o măsură care va.
Până acum, femeile în concediu de creștere vedeau o parte din indemnizația lunară reținută pe seama CASS-ului, o asigurare obligatorie care susține sistemul de sănătate. De la anul viitor, această retenție dispare. Nu-i o schimbare mică în buzunar — pentru o mamă care primește o indemnizație, diferența de 5-10% se simte, mai ales când cheltuielile cu copilul cresc. Anunțul vine într-un context mai larg al unei agende sociale agresive: indexarea pensiilor cu aproape 7%, o nouă lege a salarizării în sector public și măsuri împotriva muncii la negru.
Ce înseamnă asta, practic, e că statul acceptă să piardă o sursă de finanțare pentru a da mâncime în plus mamelor. E o alegere politică — dacă vrei să sprijini ștergeri de concedii, trebuie să renunți la niște venituri din altă parte. Manole și echipa sa vor trebui să negocieze cu Ministerul Finanțelor pentru a găsi aceaste jumătate de miliard de lei. Poate din reduceri de cheltuieli, poate din alte surse — abia după ce se identifică banii se poate aplica măsura.
Cât cresc pensiile și cum se calculează indexarea
A doua parte din planul anunțat privește pensionarii, o categorie care n-a avut majorări anuală în doi ani. Inflația a mâncat din puterea lor de cumpărare, prețurile au crescut, dar banii nu. Manole susține că acest lucru e nepotrivit și că indexarea trebuie să reflecte realitatea prețurilor. Estimarea informală a Casei de Pensii arată că o majorare de 7,3% ar fi cea potrivită, dar adevărata cifră se va afla la finele acestui an, când vor fi publicate datele oficiale de inflație.
Întrebat direct dacă va fi 5% sau 7%, Manole a răspuns că România e mai aproape de 7%. Diferența-i importantă în portofelul unui pensionar — pentru cineva cu o pensie de 2.000 de lei, 2% în plus înseamnă 40 de lei lunari, adică aproximativ o pâine în plus la cumpărături. La milioane de pensionari, cifra devine serioasă. Manole nu crede că echilibrarea bugetului ar trebui făcută prin ignorarea piesei de pensii — o poziție care-l diferențiază de mulți politicieni care prefară să taie de acolo pentru că taci, nu protestezi.
Legea salarizării și lupta împotriva muncii la negru
Pe viitor, angajații din sectorul public vor primi o nouă lege a salarizării, unică și echitabilă, care să înlocuiască sistemul fragmentar de acum. Procesul a fost tot amânat, dar Manole planifică ca discuțiile cu sindicatele și partenerii sociali să înceapă în 2027. E o mișcare ambițioasă — o lege nouă a plăților în sector public nu se face ușor, implică negocieri lungi și ajustări de bugete pe ani de zile.
Agenda include și măsuri mai dure împotriva muncii la negru. Sancțiunile pentru angajatori care nu declară muncitori au crescut, efortul e să se formalizeze economia subterană. Pentru o țară ca România, unde de mult se știe că muncă nedeclarată e relativ frecventă, asta e o prioritate reală. Dacă mai mulți oameni intră în sistem, cresc contribuțiile și scade nevoie de a tăia din altă parte.
Calendarul e lung și necunoștințele-s mari. Cum va fi identificat exact acel jumătate de miliard de lei pentru mame? Cât de mult vor fi dispuși sindicații din sector public să accepte din noua lege a plăților? Salariul minim — România are 12 luni să se conformeze legislației europene — cum va ieși din ecuația bugetară? Răspunsurile vin după 1 ianuarie, când multe din aceste măsuri trebuie să intre în vigoare.
Deocamdată, familia de bătrâni și mamele care lucrează acasă pot spera că statul merită încrederea. E o cărțire în favoarea lor, măcar pe hârtie. Realitatea se va vedea în cel mai scurt timp — în care moment doar politicieni, economiști și oameni cu conturi de bancă vor putea spune cu siguranță dacă banii au ajuns și dacă-i de-ajuns.