Senatul României a adoptat miercuri, 26 august 2026, legea ANI cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă. Printre prevederile votate se află și amendamentul care îl obligă pe Dominic Fritz să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei. PNL a votat alături de PSD și AUR. USR s-a opus.
Povestea acestei legi e mai lungă decât pare la prima vedere și, ca să înțelegi de ce a explodat miercuri, trebuie să te întorci câteva săptămâni. Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuia să o adopte până pe 31 august, altfel risca să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene. Asta a transformat un proiect de lege controversat într-o bombă cu ceas politică.
Cum a ajuns amendamentul Fritz în lege și de ce contează
Amendamentul care a aprins scandalul a fost introdus în lege de PSD și AUR. El obligă demnitarii să declare și averile partenerilor de viață — nu doar ale soților în sensul legal al cuvântului. Formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” n-a rezistat la Curtea Constituțională: pe 17 august, judecătorii au declarat-o neconstituțională în unanimitate.
A rămas însă în lege un alt amendament, botezat rapid „amendamentul Fritz”, care vizează situații în care un demnitar nu și-a declarat corect interesele în legătură cu parteneri de afaceri sau persoane apropiate. Curtea Constituțională l-a validat cu majoritate de voturi, deschizând calea pentru aplicarea lui. Fritz, primar USR al Timișoarei, se confrunta deja cu o investigație ANI. Adoptarea legii cu această prevedere activă înseamnă că procedura poate avansa și că funcția îi este în pericol direct.
PNL a votat o lege pe care premierul o numește „profund imorală”
Premierul Ilie Bolojan a explicat decizia pe Facebook, fără să ocolească contradicția din ea: „Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată. Pentru premierul României și pentru PNL, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării.”
Bolojan a adăugat că banii PNRR finanțează investiții esențiale și că lipsa lor ar genera „implicații asupra bugetului țării”. A promis că PNL va susține corectarea legii după adoptare — formulare care, în practică, înseamnă că votul s-a dat, consecințele urmează, iar remedierea e pentru mai târziu. Și mai e ceva: USR nu a înghițit această justificare.
Reacțiile după votul din Senat: o alianță care scârțâie
Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a reacționat fără diplomație: „E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice. Legea trebuia respinsă și adoptată una nouă, curățată de tendințe dictatoriale nedemocratice, așa cum a fost depusă de USR. Dar PNL și UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor. Istoria va consemna cine a apăsat butonul.” Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a anunțat că relația cu PNL va fi reevaluată — o formulare care, în limbaj politic, înseamnă că tensiunea nu se oprește aici.
AUR a votat pentru, cu o fisură internă vizibilă. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, nu s-a prezentat la vot. Motivul invocat a fost unul de principiu: „Nu pot accepta să fac ceva azi și mâine altceva”, a spus el pentru G4Media. Pe 5 august nu votase nici atunci. Și-a menținut linia, deși colegii de grup au apăsat butonul verde. Legea ANI a trecut de Senat, iar această ruptură internă din AUR rămâne singurul semn că votul n-a fost chiar unanim în tabăra care a susținut-o.
Legea merge acum la promulgare. Președintele are la dispoziție 20 de zile pentru a semna sau a o retrimite în Parlament. Dacă o promulgă, ANI poate relua procedura în cazul Fritz cu un cadru legal validat de CCR. PNL a ales să voteze o lege pe care premierul său o recunoaște că e imorală — nu din convingere, ci din calcul. Asta spune mai mult despre starea coaliției decât orice declarație de după vot.
