„Posibile atacuri asupra facilităților americane din țările din sud-estul Europei” — aceasta e formularea care circulă acum la Teheran, potrivit surselor Financial Times. Nu e o declarație oficială, nu e un ultimatum. E mai rău: e un plan în lucru.
Iranul ia în calcul lovirea bazelor militare americane din Europa de sud-est dacă Donald Trump decide să escaladeze conflictul. Bulgaria și Cipru sunt primele două țări menționate. Decizia nu e luată, dar scenariul a fost construit.
Bulgaria și Cipru pe lista neagră a Teheranului
Luna trecută, Bulgaria a autorizat utilizarea bazei aeriene Bezmer pentru realimentarea aeronavelor militare americane. O decizie administrativă, aparent rutinată, care a plasat Sofia direct în calculele strategice ale Gărzilor Revoluționare iraniene. Cipru apare în ecuație dintr-un alt unghi: o bază aeriană militară britanică de pe insulă a fost lovită de o dronă de atac în luna martie, arătând că facilitatea e vulnerabilă și că Teheranul știe unde să privească când vrea să transmită un mesaj.
Cele două surse interne din Teheran citate de Financial Times și preluate de UA News subliniază că ne aflăm în faza de planificare, nu de execuție. Dar în geopolitică, distanța dintre un plan detaliat și un ordin de atac se poate comprima extrem de rapid, mai ales când presiunea diplomatică cedează complet. Teheranul a amenințat deja Regatul Unit cu atacuri asupra bazelor care ar putea fi folosite de armata americană — Sofia și Nicosia par a fi adăugările recente pe această listă.
Ce altceva pregătește Iranul dincolo de bazele militare
Pe lângă loviturile asupra bazelor militare, Iranul analizează și distrugerea cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz. E o armă diferită — nu militară în sens clasic, ci economică și tehnologică. Cablurile din Ormuz transportă trafic de date masiv între Asia și Europa, iar tăierea lor ar produce haos în comunicații și ar ridica miza conflictului la un nivel la care nicio parte nu și-a dorit să ajungă oficial.
Potrivit The Wall Street Journal, Gărzile Revoluționare și-au consolidat controlul intern asupra armatei, au crescut producția de rachete și drone și încearcă să extindă geografic zona de conflict. Pierderile de drone Reaper americane în confruntările recente cu Iranul arată că nici cea mai sofisticată tehnologie nu e invulnerabilă în fața unui sistem de apărare aeriană capabil și motivat. Secretarul Apărării Pete Hagseth a insistat că SUA pot menține o blocadă navală asupra Iranului pe termen nelimitat, cu portavioane rotite continuu în regiune — un mesaj de rezistență, dar și o recunoaștere că războiul de uzură e scenariul real de pe masă.
Teheranul calculează pasul următor al Washingtonului
Donald Trump a cerut administrației să oprească negocierile cu Iranul și să intensifice presiunea economică. CNN scrie că Casa Albă nu mai mizează pe un acord diplomatic rapid — strategia e să forțeze Teheranul să accepte termenii americani sau să cedeze sub presiune economică maximă. Iranul nu dă semne că intenționează să cedeze: pe 19 august, rachete iraniene au lovit Emiratele Arabe Unite, declanșând sirenele de raid aerian, iar Emiratele au suspendat imediat tot comerțul cu Iranul.
Bulgaria și Cipru nu sunt ținte în sensul clasic al cuvântului. Sunt instrumente de presiune, avertismente trimise Washingtonului prin intermediul unor țări mici care nu au nicio putere de decizie în această ecuație. Sursele FT subliniază că extinderea ostilităților depinde de mișcările viitoare ale Washingtonului — cu alte cuvinte, mingea e la Trump. Dacă în săptămânile care urmează nu apare nicio fereastră diplomatică, listele negre ale Teheranului riscă să devină ceva mai mult decât exerciții de planificare. Și atunci Bulgaria și Cipru vor afla că a fi un aliat mic al Americii poate costa mai mult decât a semnat cineva în numele tău.
