O femeie în vârstă de 58 de ani a murit la locul de muncă, într-un supermarket din Galați, după ce s-ar fi certat cu superiorul său. Potrivit informațiilor disponibile, conflictul a apărut atunci când șefa a solicitat-o să se mute de la casa de marcat pe un raft, o sarcină pe care angajata considera că nu intră în.
După conflictul cu conducerea, femeia a acuzat că nu se simte bine și s-a prăbușit. Colegii au observat starea ei și au încercat să o ajute. Una dintre persoanele prezente la fața locului a refuzat să o ducă acasă cu mașina, iar un alt angajat a apelat sora victimei în loc să sune direct la 112. Ambulanța a fost solicitată la scurt timp, dar eforturile medicilor de a o resuscita au eșuat. Femeia a decedat la spital.
Familia victimei susține că în ultimele două luni femeia se plângea de abuzuri verbale și emoționale de care era supusă la serviciu. Aceste plângeri nu sunt ușor de verificat din externe, dar au dat motivul pentru care rude și apropiate au apreciat situația ca fiind sistematică, nu izolată.
Instituțiile abilitate au fost notificate. Familia a depus plângeri atât la Poliția Galați, cât și la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Ambele structuri au deschis anchete pentru a stabili exact cum s-a petrecut tragedia și dacă circumstanțele angajaștii aveau vreo legătură cu deces.
Procedura în caz de urgență medicală la locul de muncă
În România, atunci când o persoană se prăbușește la serviciu, prima măsură obligatorie este apelul la 112. Orice persoană aflată în apropiere are responsabilitatea de a solicita imediat intervenția ambulanței, indiferent de relații personale sau de cine a fost implicat în conflictul anterior. Această procedură nu depinde de o apreciere subiectivă a situației – deciziile privind necesitatea ajutorului medical sunt luate de operatorul 112 și de echipajul medical, nu de colegi.
Apelul unei rude în locul contactării serviciilor de urgență poate întârzia crucial intervenția medicală. Chiar și cu câteva minute de diferență, în cazul unui accident cerebral, atac cardiac sau alt eveniment cardiac, diferența poate fi vitală. Protocolurile internaționale de prim ajutor recomandă că în orice situație în care o persoană inconștientă se află în pericol, serviciile de urgență trebuie contactate imediat, apoi pot urma alte acțiuni – repoziționarea victimei, încercarea de resuscitare, aducerea unui defibrillator.
Conform legislației românești de sănătate și securitate în muncă, angajatorul are obligația să asigure că toți angajații știu cum să utilizeze telefonul de urgență și sunt instruiți în primele ajutoare. Această obligație devine și mai critică în spații publice cum sunt supermarketurile, unde potențialul pentru accidente și urgențe medicale este ridicat.
Anchetele deschise și responsabilitatea angajatorului
Inspectoratul Teritorial de Muncă din Galați va investiga nu doar circumstanțele decesului, ci și respectarea de către angajator a standardelor de sănătate și securitate. Aceasta include verificarea dacă femeia era în stare de sănătate potrivită pentru munca pe care o desfășura, dacă era monitorizată medical și dacă mediul de lucru și stresul angajaților erau factori controlați.
Ancheta din partea Poliției va urmări mai ales dacă au fost comise infracțiuni, inclusiv neglijență din partea conducerii. Neglijența în serviciu care a dus la deces este o infracțiune penală prevăzută în Codul Penal. Dacă se constată că ordin din partea șefului a fost abuziv, că ambiente de lucru era ostil sau că procedurile de urgență nu au fost respectate, pot fi stabilite răspunderi individuale.
Familia a deschis o cale de contestare care va necesita, probabil, expertize medico-legale pentru a determina cauza exactă a decesului. Dacă femeia era cardiacă, cum susțin unele surse, va trebui să se stabilească dacă stresul emoțional și conflictul au putut declanșa sau agrava evenimentul cardiac. Medicina legală are instrumente pentru a stabili secvența evenimentelor și legăturile de cauzalitate.
Ce urmează: măsuri și responsabilități
Orice constatare din ancheta ITM poate duce la sancțiuni administrative pentru angajator, de la avertismente la amenzi substanțiale. Dacă se dovedesc încălcări grave ale normelor de sănătate și securitate, angajatorul poate fi obligat să implementeze măsuri corective – instruire obligatorie a personalului, instalare de defibrilatoare, protocol clar de apel la 112, revizuire a practicilor manageriale.
Penal, dacă se constată că o persoană în poziție de conducere a fost neglijentă și această neglijență a contribuit la deces, poate fi inițiată o cauză. Poliția va audiența martori, va analiza discuții din momentul conflictului și va determina dacă au fost amenințări sau comportamente care au agravat starea medical.
Pentru familia victimei, procesul va fi lung. Despăgubirile civile, dacă vor fi acordate, vor fi stabilite de un tribunal și vor ține cont de suferință morală, pierdere de venit și alte pagube măsurabile. Cazuri de deces la locul de muncă sub circumstanțe contestate sunt frecvent litigate ani de zile.