Doi frați din Cluj au fost trimiși în judecată sub acuzația de favorizarea unui infractor căutat de autorități pentru uciderea unei femei. Potrivit anchetatorilor, aceștia i-au oferit fugarul transport, hrană și adăpost în două locuințe izolate din județul Cluj, iar unul dintre ei a comunicat telefonic cu acesta de.
Emil Gânj este căutat de poliție din iulie 2025, după ce a fost acuzat de uciderea fostei sale iubite în localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Conform datelor publice, după fapta presupusă, Gânj ar fi incendiat locuința în care se afla victima și apoi a dispărut.
Ancheta a relevat că frații clujeni, cunoscuți cu acesta, l-au găzduit în perioada aprilie 2024 – februarie 2025. Unul dintre ei, în vârstă de 47 de ani, i-ar fi oferit adăpost într-o casă din apropierea satului Oaș, în timp ce celălalt l-ar fi găzdurit aproximativ două luni într-o locuință izolată de la marginea satului Poiana Frații. În plus, oamenii legii susțin că frații știau că Gânj era urmărit pentru o crimă, dar i-au pus la dispoziție mijloace de ascundere și de comunicare.
Datele extrase din telefoanele lor au arătat o intensă activitate de comunicare între Gânj și unul dintre frați. Acesta a vorbit telefonic cu fugarul de 239 de ori, transmițând informații și coordonând sprijinul. Nu este clar din sursele disponibile cum au reușit să mențină contactul fără a atrage atenția autorităților, dar comunicația frecventă a fost parte a unei rețele de suport care a funcționat aproape nouă luni.
Emil Gânj a fost condamnat la 135 de ani de închisoare, decizie care devine executoriu după pronunțarea unei sentințe în apel. Cu toate acestea, fugarul rămâne în libertate, iar ancheta pentru capturarea lui continuă.
Cei doi frați au fost puși sub acuzație pentru favorizarea făptuitorului, o infracțiune care vizează orice persoană care ajută deliberat un infractor să evite identificarea sau captura, chiar dacă nu a participat la crima în sine. Aceștia au fost citați la garda de mediu și au decis să nu recunoască acuzațiile, contestând versiunea procurorilor. Totuși, dovezile telefonice și geolocalarea locuințelor unde s-a ascuns Gânj par a fi solid documentate.
Judecătoria Turda va pronunța o primă hotărâre în dosarul lor pe 14 ianuarie 2027, iar cazul ar putea merge în apel în funcție de verdictul inițial. Până atunci, investigația pentru localizarea și arestarea lui Emil Gânj rămâne deschisă, iar oamenii legii continuă activități specifice pentru capturarea acestuia.
Cazul subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile atunci când infractorii dispun de rețele de suport în comunități, precum și dificultatea de a menține o asemenea rețea ascunsă într-o epocă în care comunicațiile digitale pot fi monitorizate. Faptul că o rețea de ajutor a funcționat aproape nouă luni sugerează că mai mulți oameni din raza de cunoștință a lui Gânj ar putea fi conștienți de paradero-ul său, fie că l-au ajutat direct, fie indirect.
Ancheta continuă pe multiple fronturi: localizarea lui Emil Gânj rămâne prioritate pentru poliție, iar procurorii vor evalua eventual și alte posibile complicități. Sentințele pronunțate asupra fraților clujeni vor stabili precedent pentru alte cazuri similare de favorizare a infractorilor, în contextul unui sistem judiciar care trebuie să balanseze severitatea pedepselor cu presupunerea de nevinovăție pânâ la condamnare finală.
