Mulți oameni plantează castraveții după calendar sau după tradiție. Dacă a venit luna mai, ies cu răsadurile în grădină și consideră că e suficient. Problema este că această cultură reacționează foarte prost la frig, iar câteva nopți reci pot încetini serios dezvoltarea plantelor sau chiar le pot distruge complet.
Specialiștii spun că la castraveți contează mai puțin data din calendar și mult mai mult temperatura reală a solului și a aerului.
Castravetele este una dintre cele mai iubitoare de căldură plante din grădină. Dacă rădăcina ajunge în pământ rece, planta intră rapid în stres. Creșterea se blochează, tulpina poate începe să putrezească, iar fructele care apar ulterior devin adesea amare din cauza cucurbitacinei; substanța produsă de plantă în condiții nefavorabile.
Temperatura solului este mai importantă decât luna din calendar
În multe zone din România, oamenii se grăbesc să planteze imediat ce apare prima perioadă caldă din primăvară. Problema este că solul rămâne rece mult timp, chiar dacă ziua temperaturile par plăcute.
Specialiștii recomandă ca plantarea răsadurilor să fie făcută doar când temperatura pământului ajunge la minimum 16 grade Celsius la adâncimea de 10-15 centimetri și când riscul de îngheț a trecut complet.
În regiunile mai calde, plantarea poate începe încă de la finalul lui aprilie sau începutul lui mai. În zonele mai reci, mulți cultivatori așteaptă până spre final de mai sau chiar început de iunie.
Sub folie sau în tuneluri protejate, răsadurile pot fi plantate puțin mai devreme, mai ales dacă pământul a fost încălzit din timp.
Cum arată răsadul bun de plantare
Mulți lasă răsadurile prea mult în pahare sau alveole și ajung să planteze exemplare deja alungite și obosite.
Un răsad bun de castravete trebuie să aibă 3-4 frunze adevărate, tulpină sănătoasă și aproximativ 15-25 centimetri înălțime.
Plantele prea dezvoltate suportă mai greu transplantarea și se adaptează mai lent după mutarea în grădină.
Călirea răsadurilor face diferența
Una dintre cele mai importante etape este călirea. Mulți o ignoră complet și mută plantele direct din casă în soare și vânt puternic.
Procesul trebuie început cu 10-15 zile înainte de plantare. La început, răsadurile sunt scoase afară pentru perioade scurte, apoi timpul petrecut în exterior crește treptat.
Cu aproximativ o săptămână înainte de plantare, plantele trebuie deja obișnuite cu aerul liber și cu lumina naturală. În ultimele zile pot rămâne afară chiar și 6-8 ore pe zi.
Cu 6-10 ore înainte de transplantare, răsadurile trebuie udate bine pentru ca rădăcinile să sufere mai puțin în timpul mutării.
Solul pentru castraveți trebuie pregătit din timp
Castraveții preferă un teren afânat, ușor și fără exces de apă. În mod ideal, pământul este fertilizat încă din toamnă cu compost, humus sau gunoi bine fermentat.
Mulți adaugă și cenușă de lemn sau făină de oase pentru aport suplimentar de minerale.
Dacă au fost cultivate plante siderate, acestea pot fi încorporate în sol înainte de plantare pentru îmbunătățirea structurii și fertilității terenului.
Pentru accelerarea descompunerii materiei organice, unii folosesc produse biologice pe bază de microorganisme benefice sau trichoderma.
Ce culturi merg înaintea castraveților
Rotația culturilor contează enorm.
Castraveții se dezvoltă bine după varză, ceapă, usturoi, sfeclă, morcov, leguminoase sau alte plante din familia solanaceelor.
În schimb, nu este recomandat să fie cultivați repetat în același loc sau după alte cucurbitacee deoarece riscul de boli crește mult.
Distanța dintre plante influențează producția
Mulți plantează prea înghesuit, iar circulația aerului devine slabă. Asta favorizează bolile și reduce producția.
Distanța recomandată este de aproximativ 30-40 de centimetri între plante și 70-100 de centimetri între rânduri.
Groapa trebuie să fie suficient de mare pentru rădăcină și pentru eventualele fertilizări adăugate înainte de plantare.
Ce se pune în groapă la plantare
Mulți grădinari folosesc biohumus, compost, coji de ceapă, cenușă sau îngrășăminte minerale în cantități moderate.
Înainte de plantare, fiecare groapă este udată cu apă simplă sau cu biopreparate antifungice pentru protejarea rădăcinii.
Răsadurile trebuie scoase foarte atent din recipiente pentru a evita ruperea rădăcinilor fragile.
Cum se plantează răsadurile prea alungite
Dacă răsadurile au tulpina subțire și sunt prea înalte, ele pot fi plantate ușor înclinat, la aproximativ 45 de grade. Pe porțiunea îngropată se vor forma rădăcini noi, iar planta se stabilizează mai bine.
Dacă sunt plantate vertical în această stare, multe se culcă sau se rup.
După plantare începe partea sensibilă
Imediat după transplantare, cultura trebuie udată cu apă călduță și mulcită cu compost, turbă sau iarbă cosită ușor uscată.
Apa rece afectează puternic castraveții, la fel și perioadele lungi de secetă.
În zilele foarte însorite, plantele tinere trebuie protejate temporar cu agrotextil sau plasă de umbrire.
Castraveții suportă greu și vântul puternic. Mulți cultivatori improvizează paravane din material textil sau folosesc sticle mari tăiate pentru protejarea plantelor în primele zile după plantare.
Castraveții pot fi semănați și direct în grădină
În multe zone, începând din a doua jumătate a lunii mai, semințele pot fi puse direct în pământ. Pentru rezultate mai rapide, mulți le lasă mai întâi la încolțit.
Semințele sunt adesea dezinfectate înainte de plantare cu peroxid, clorhexidină sau biopreparate pentru reducerea riscului de boli.
La castraveți, graba strică foarte des cultura. O săptămână în plus de așteptare poate face uneori diferența dintre plante viguroase și răsaduri care se chinuie toată vara să își revină.
