În multe gospodării se întâmplă același lucru. După ce se face brânză sau laptele se acrește, rămâne în vas un lichid gălbui. Mulți îl aruncă fără să se gândească. În grădină însă, zerul poate face treabă serioasă. Nu este doar un rest alimentar; este un amestec bogat în bacterii lactice, microelemente și acizi naturali care pot hrăni plantele și pot opri unele boli.
Grădinarii îl folosesc de mult timp pentru roșii, castraveți, dovlecei sau flori. Funcționează ca îngrășământ ușor și, în același timp, ca protecție împotriva unor ciuperci.
Ce este de fapt zerul
Ce este zerul
Când laptele se coagulează, sub acțiunea bacteriilor lactice și a enzimelor, apare separarea în două părți. Partea solidă devine brânză sau caș. Lichidul rămas este zerul.
Acest lichid conține proteine, vitamine, zaharuri și microelemente. Din acest motiv este folosit în alimentație, în cosmetologie sau în băuturi fermentate. Aceleași substanțe îl fac util și pentru plante.
De ce îl folosesc grădinarii
Compoziția zerului conține elemente importante pentru creșterea plantelor. Se găsesc potasiu, fosfor, azot și aminoacizi. De aceea este folosit ca fertilizant natural.
Aciditatea lui creează și un mediu nefavorabil pentru unele ciuperci. Sporii de mană sau făinare se dezvoltă mai greu în astfel de condiții. De aceea zerul este folosit frecvent pentru prevenirea acestor boli.
În grădină mai are un rol. Poate fi folosit în capcane pentru insecte. Mirosul de fermentație atrage diferiți dăunători.
Cum se folosește pentru plante
Există două metode de aplicare.
Prima este stropirea frunzelor. Soluția se pulverizează pe frunze și pe tulpină.
A doua metodă este udarea solului. Soluția se toarnă direct la rădăcina plantei.
Mulți grădinari alternează cele două metode. În grădină și în seră această alternare ajută plantele să crească mai sănătoase.
Când se fac fertilizările
Prima udare cu zer se face la aproximativ 10–12 zile după plantarea răsadurilor.
A doua fertilizare se face după două săptămâni.
A treia aplicare se face la începutul înfloririi.
Stropirea frunzelor începe la o săptămână după plantare. Se repetă la intervale de aproximativ 5–6 zile până când răsadurile se întăresc și apar mai multe frunze. După aceea stropirea se face mai rar, în special pentru prevenirea bolilor.
Cum se prepară soluția pentru stropire
Zerul trebuie diluat. Folosit concentrat poate provoca arsuri pe frunze.
Într-o găleată de 10 litri de apă se adaugă aproximativ 1 litru de zer. Pentru efect antimicrobian se pot adăuga aproximativ 10 picături de iod.
Soluția se amestecă bine și se pune în pulverizator.
Pentru combaterea bolilor fungice se poate adăuga o linguriță de apă oxigenată. Dacă se dorește ca soluția să rămână mai bine pe frunze, se poate pune puțin săpun lichid sau săpun ras.
Totuși tratamentul nu trebuie făcut prea des. În general se recomandă o aplicare la aproximativ două săptămâni.
Ce trebuie știut în cazul serelor
În sere trebuie mai multă atenție. Aerul este mai cald și mai umed. Dacă se pulverizează prea des, aciditatea din aer poate afecta frunzele tinere.
De aceea se recomandă mai ales udarea la rădăcină. Solul trebuie să fie deja umezit înainte de aplicare. Soluția trebuie să fie călduță, aproximativ 20–22°C.
Udarea se face doar pe sol, nu pe frunze. După tratament sera trebuie aerisită. De obicei lucrările se fac dimineața.
Zerul ca metodă de capturare a insectelor
Pentru dăunători se poate folosi o capcană simplă.
Se taie partea de jos a unei sticle de plastic. În sticlă se face o gaură pentru sfoară. Se toarnă zer până la o treime din volum.
Recipientul se atârnă seara într-un pom. Până dimineață în el pot cădea omizi, molii sau alte insecte atrase de mirosul fermentat.
Câteva lucruri utile de reținut
Sunt detalii mici, însă în grădină contează.
Primul lucru este efectul asupra bacteriilor din sol. Zerul aduce bacterii lactice vii. Acestea ajută la descompunerea materiei organice din pământ. Practic accelerează transformarea resturilor vegetale în nutrienți pe care rădăcinile îi pot absorbi. De aceea unii grădinari îl folosesc când pun compost sau când întorc pământul primăvara.
Un alt detaliu ține de calciu. Zerul conține o cantitate mică de calciu ușor asimilabil. La roșii acest lucru poate ajuta la prevenirea putregaiului apical, acea pată neagră care apare la baza fructului. Nu este un tratament sigur în toate cazurile, dar ajută dacă problema vine din lipsă de calciu.
Mai există și un efect asupra mirosului de fermentație. Când zerul este pulverizat pe frunze, bacteriile lactice creează o peliculă subțire. Această peliculă ocupă spațiul unde s-ar instala ciupercile patogene. În practică, unele boli se dezvoltă mai greu.
Mulți grădinari mai folosesc zerul împreună cu drojdie de panificație. Amestecul stimulează creșterea plantelor. Se dizolvă aproximativ 100 g drojdie în apă caldă, se adaugă 1 litru de zer și se completează cu apă până la 10 litri. Soluția se folosește pentru udarea la rădăcină. Este aplicată mai ales la roșii și castraveți în perioada de creștere intensă.
Zerul este folosit și pentru reducerea populației de afide. Nu le omoară instant, dar pelicula acidă de pe frunze le face mediul mai puțin favorabil. În unele grădini mici funcționează suficient de bine dacă tratamentul se repetă de câteva ori.
Un alt lucru puțin menționat este faptul că zerul poate atrage unele insecte utile. Mirosul de fermentație atrage uneori viespi parazite și alte insecte care consumă larve de dăunători. Nu este un efect garantat, dar grădinarii observă asta în livezi.
Există și limite. Dacă solul este deja acid, folosirea frecventă a zerului poate accentua problema. În astfel de cazuri se aplică rar sau se combină cu cenușă de lemn, care reduce aciditatea.
Unii îl folosesc și la semințe. Semințele se pot ține câteva ore într-o soluție foarte diluată de zer și apă. Scopul este colonizarea cu bacterii lactice care pot reduce apariția unor boli la răsaduri.
În livezi mici apare și o utilizare interesantă. Zerul diluat se pulverizează pe frunzele pomilor tineri pentru a reduce apariția făinării la măr sau coacăz. Nu înlocuiește tratamentele clasice, dar uneori reduce presiunea bolii.
Dacă nu există zer, se poate folosi lapte degresat sau kefir diluat.
Nu este bine să se folosească prea des pentru udarea solului, deoarece poate modifica aciditatea pământului.
Zerul este folosit în special pentru roșii, castraveți și plante din familia dovleacului.
Pulverizarea pe frunze nu este recomandată pentru ardei și vinete.
Zerul este un produs simplu, dar util în grădină. Folosit corect, poate ajuta răsadurile să se dezvolte mai bine și poate reduce apariția unor boli frecvente la legume.
