Ministerul Dezvoltării a publicat, marți, 13 ianuarie, în transparență decizională, proiectul de lege prin care Guvernul pregătește un control mult mai strict asupra proprietăților din România. Printr-un pachet de modificări care schimbă regulile secretului fiscal și ale schimbului de date între instituții, statul va putea corela informațiile din satelit, din cadastru, de la notari și din evidențele fiscale pentru a descoperi clădiri, anexe și terenuri nedeclarate pentru a le impozita.
Una dintre cele mai importante modificări este eliminarea din categoria „secretului fiscal” a unor informații esențiale: datele de identificare ale contribuabililor, ce bunuri dețin, cât datorează și ce plăți fac.
Aceste informații nu vor mai fi protejate în același mod ca până acum și vor putea fi folosite mult mai ușor de autorități pentru controale și verificări.
Practic, statul își creează dreptul legal de a pune cap la cap date despre oameni, bunurile lor și banii pe care îi datorează, fără barierele care existau până acum.
Cum ajung informațiile despre casa ta la stat
Proiectul de lege obligă ANAF să transmită către primării nu doar informații despre venituri, ci și datele primite de la notari.
Asta înseamnă că fiecare vânzare sau cumpărare de casă, teren sau mașină ajunge automat într-un sistem comun al statului.
Aceste date sunt adunate într-o platformă națională, PatrimVen, unde pot fi corelate cu informațiile din cadastru, cu autorizațiile de construire și cu declarațiile fiscale.
Din acest moment, statul poate vedea într-un singur loc ce proprietăți ai, când le-ai cumpărat și dacă le-ai declarat corect.
Deși legea nu folosește cuvântul „satelit”, efectul este exact acesta: autoritățile vor putea compara ceea ce există în realitate pe teren cu ceea ce apare în acte.
Dacă într-o curte există o casă, o anexă, un etaj sau o extindere care nu apare în documente, sistemul o va scoate la iveală.
Prin legarea bazelor de date ale notarilor, primăriilor, cadastrului și fiscului, statul obține o imagine mult mai clară a proprietăților reale din România.
Practic, se creează o hartă digitală a țării, în care fiecare imobil este legat de un proprietar și de o obligație fiscală.
Ce înseamnă asta pentru proprietari
Pentru milioane de români care au construit sau extins case, în timp, fără autorizații sau fără să își actualizeze documentele, această schimbare este una majoră.
Până acum, aceste situații ieșeau la iveală doar dacă exista o sesizare sau un control.
De acum, statul va putea descoperi automat diferențele dintre ce există în realitate și ce apare în acte.
Odată identificată o construcție nedeclarată, aceasta poate fi introdusă în evidența fiscală, iar proprietarul va fi obligat să plătească impozit pentru suprafața reală.
Guvernul spune că o mare parte din banii care ar trebui să ajungă la bugetele locale se pierd din cauza clădirilor nedeclarate sau subevaluate.
PatrimVen, „dosarul” digital în care se strâng piesele
În materialele din presă apare numele PatrimVen ca platformă națională unde se adună și se corelează datele. Practic, PatrimVen e un serviciu informatic folosit de instituții; în specificațiile ANAF apar inclusiv interogări pentru bunuri de tip clădiri, terenuri și vehicule, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile locale.
În varianta descrisă public, ANAF ar urma să trimită către primării nu doar informații despre venituri, ci și datele venite de la notari. Asta înseamnă că tranzacțiile cu imobile sau mașini intră mai ușor în același circuit și pot fi comparate cu ce figurează la cadastru și în rolul fiscal.
Unde devine „satelitul” relevant
Legea nu trebuie să scrie cuvântul „satelit” ca efectul să fie același. Dacă ai în acte o casă de 90 mp, iar pe teren apare o extindere, un etaj tras, o anexă care s-a transformat în locuință, diferența se vede. Proiectul merge pe ideea de a automatiza această comparație, ca să nu mai depindă doar de sesizări și controale punctuale.
Asta nu înseamnă că o poză din satelit e verdict final. Înseamnă că poate declanșa întrebări, verificări, cereri de clarificări. Iar pentru proprietarul care „n-a mai apucat să actualizeze actele”, devine un risc constant, nu o loterie.
Cine are cel mai mult de pierdut
Primii vizați sunt cei care au construit sau au extins „în timp”, fără să actualizeze documentele și fără să declare suprafața reală. Dacă o construcție nedeclarată intră în evidența fiscală, proprietarul ajunge să plătească impozit pentru ce există în realitate, nu pentru ce scrie pe hârtie.
Guvernul își justifică mișcarea prin bani pierduți la bugetele locale, din clădiri nedeclarate sau subevaluate.
Ce poți verifica, practic, înainte să vină verificarea la tine
Dacă ai casă la curte și ai mai „îngroșat” gospodăria în ultimii ani, merită o verificare simplă, fără panică:
- Compară actele cu realitatea: suprafață construită, anexele, numărul de niveluri.
- Verifică rolul fiscal la primărie: ce apare declarat și ce nu.
- Dacă ai autorizație veche pentru extindere, vezi dacă ai făcut și pasul de actualizare în documente (cadastru, intabulare).
- Dacă ai făcut fără autorizație, măcar află clar care e situația și ce pași există pentru intrarea în legalitate; aici te lămurește primăria și un specialist, nu un zvon.
