„Indicele temperatură-umiditate va depăși local pragul critic de 80 de unități” — avertizarea vine de la meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie și nu e una de rutină. Șapte județe din vestul României se află sub cod portocaliu de caniculă, cu maxime de până la 39°C în Câmpia de Vest și nopți care nu aduc nicio răcorire.
Codul portocaliu acoperă județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș. Nu e un avertisment ușor: portocaliul înseamnă risc semnificativ pentru sănătate, nu doar disconfort. Diferența față de codul galben e tocmai aceasta — organismul nu mai are timp să se recupereze între valuri de căldură, mai ales când minimele nocturne rămân la 21-23 de grade în Dealurile de Vest.
Cod galben pentru jumătate din țară: maxime de 37°C și în câmpiile din sud
Canicula nu se oprește la granițele vestului. Meteorologii au emis cod galben pentru Oltenia, Muntenia, sudul și local centrul Moldovei, plus cea mai mare parte a Transilvaniei. Maximele ating 33-37°C, cu cele mai ridicate valori în zonele de câmpie.
Orașele mari amplifică senzația de căldură. Asfaltul, betonul și lipsa spațiilor verzi creează un efect de cuptor în București, Craiova sau Cluj, unde temperatura resimțită poate depăși cu două-trei grade valorile măsurate oficial. Indicele temperatură-umiditate este instrumentul prin care meteorologii măsoară nu doar căldura, ci și cât de greu o suportă corpul. Când depășește 80 de unități, transpirația nu mai răcorește eficient, pentru că aerul umed nu absoarbe umiditatea eliminată. Organismul se supraîncălzește mai repede decât și-ar da seama cineva aflat în mișcare.
Nopțile tropicale schimbă tot calculul
Aici e detaliul care face diferența față de un episod obișnuit de vară. Când minimele nocturne nu coboară sub 20°C, corpul nu se resetează. Somnul e perturbat, oboseala se acumulează, iar a doua zi dimineața pornești deja cu un deficit termic. Medicii de urgență știu bine că după trei-patru nopți tropicale consecutive crește numărul cazurilor de insolație și deshidratare severă, mai ales în rândul vârstnicilor și al copiilor mici.
În vestul țării, aceste nopți sunt prognozate ca sigure. Valorile de 21-23°C în Dealurile de Vest nu sună dramatic, dar înseamnă că aerul condiționat sau un ventilator cu aer rece devin, practic, necesare medicale. Un detaliu pe care îl ignoră mulți: mașinile parcate la soare ating 60-70°C în interior în mai puțin de 20 de minute. Un copil sau un animal lăsat acolo chiar și pentru „o clipă” poate intra în șoc termic înainte ca adultul să se întoarcă. Medicamentele sunt și ele o variabilă — unele antihipertensive, diuretice sau antidepresive modifică felul în care corpul reglează temperatura, iar o discuție rapidă cu medicul înainte de zilele extreme poate face diferența.
Ce urmează după valul de căldură și cum să urmărești avertizările
Meteorologii avertizează că după episoadele de caniculă pot apărea manifestări de instabilitate atmosferică — furtuni, grindină și vânt puternic, exact în regiunile care tocmai au suportat arșița. Evoluția avertizărilor se poate schimba rapid, de la o zi la alta, în funcție de deplasarea maselor de aer. ANM actualizează hărțile zilnic.
Merită să verifici avertizările seara, pentru ziua următoare — nu dimineața, când e deja târziu să îți schimbi programul. Un val de caniculă cu cod portocaliu nu e știre de fundal: în România, căldura extremă ucide oameni în fiecare vară, în tăcere, fără titluri mari. Întrebarea e câți dintre ei ar fi putut fi acasă, la umbră, cu un pahar de apă în mână.
