La sfârşitul lunii octombrie 2026, ceasurile românilor se vor da înapoi cu o oră. Schimbarea este programată pentru noaptea de 24 spre 25 octombrie, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00. Este o revenire la ora standard a Europei de Est, după perioada cu ora de vară care a durat din martie până în octombrie.
Practica schimbării orei de două ori pe an nu e deloc nouă. A fost introdusă sistematic la începutul secolului XX, în principal din motive economice. Germania a fost printre primele țări care au aplicat-o în 1916, încercând să economisească energie în vremea Primului Război Mondial. Conceptul în sine datează de mai mulți secoli, dar aplicarea sa largă și coordonată e o invenție relativ recentă. Astăzi, majoritatea statelor Uniunii Europene respectă același calendar: schimbarea în ultimul weekend din martie și din octombrie.
Ce înseamnă concret trecerea la ora de iarnă
În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, ziua va avea 25 de ore în loc de 24. Oamenii care se trezesc la ora obișnuită vor descoperi că ceasul sare înapoi cu o oră. Teoretic, sună bine – o oră de somn bonus. În realitate, schimbarea orei produce efecte asupra corpului uman care nu sunt nici măcar de apropiere de o oră de odihnă bonus.
Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un ceas intern care reglează ciclul somn-veghe. Acest ritm e puternic influențat de lumina naturală. Atunci când se schimbă ora, lumina pe care o percepe ochiul se schimbă brusc, iar corpul nu reușește să se adapteze instantaneu. Pentru unele persoane, adaptarea dureaza câteva zile; pentru altele, o săptămână sau mai mult.
După schimbarea orei, noua realitate e că soarele va răsări și apune mai devreme. Zilele se vor scurta progresiv, iar întunericul se va instala mai repede pe parcursul după-amiezii. Pentru persoanele care lucrează în birou și se întorc acasă seara, aceasta înseamnă că vor vedea mai puțină lumină naturală în general. Acest fapt poate influența calitatea somnului și chiar starea de spirit pe parcursul iernii.
Impactul asupra sănătății și rutinei zilnice
Copiii mici și persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile la schimbarea orei. Rutinele lor de somn sunt deja fragile, iar o schimbare bruscă poate provoca insomnie, oboseală cronică sau dificultăți în concentrare. La volan, efectul poate fi și mai serios. În zilele care urmează trecerii la ora de iarnă, accidentele de circulație cresc ușor, din cauza oboseli crescute și a refluxelor mai lente ale atenției.
Oboseala post-schimbare afectează performanța la locul de muncă. Concentrarea devine mai dificilă, iar productivitatea scade temporar. Unii experți recomandă angajatorilor să fie mai înțelegători în prima săptămână după schimbare, dar aceasta nu e o regulă universală.
Cum se adapta mai ușor la noul program
Adaptarea progresivă începe cu câteva zile înainte de schimbare. O metodă simplă e să-ți modifici ora de culcare și de trezire cu 15-20 de minute pe zi, progresiv. În loc să sari brusc o oră, corpul tău e pregătit treptat.
După schimbare, menținerea unui program constant de somn e esențială. Nu dormi pe fum weekendul și nu încerc să recuperezi brusc. Expunerea la lumină naturală în primele ore ale dimineții ajută corpul să-și reinițializeze ceasul intern. Mișcarea regulată – o plimbare de 30 de minute dimineața – accelerează adaptarea. În schimb, folosirea ecranelor prea târziu seara întârzie adaptarea, pentru că lumina artificială din telefon și laptop confundă corpul și îl face mai greu să se pregătească pentru somn.
Consumul de cofeină trebuie redus seara, iar alcoolul înainte de culcare stârpește din calitatea somnului real. Un ceas obișnuit de somn, chiar și cu o noapte mai lungă din motive tehnodice, rămâne mai eficace decât încercările de a „recupera” somn pierdut.
De ce Europa continuă schimbarea orei
În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei. Decizia părea iminentă. Doar că, șase ani mai târziu, schimbarea continuă. Motivul? Statele membre nu au ajuns la acord asupra unui sistem unic. Unele țări doresc să rămână definitiv la ora de vară, altele la ora de iarnă. România, ca și majoritatea statelor, continuă să respecte calendarul european standard.
Discuțiile au arătat o realitate interesantă: nu toți europenii doresc renunțarea. Fermierii susțin că ora de vară extinsă le-ar afecta munca. Profesorii se tem că ora de iarnă permanentă ar înturna-o trezire a copiilor în întuneric. Companiile de transport și logistică au propriile preocupări. Fără consens, decizia s-a blocat.
Ceea ce urmează
După 25 octombrie 2026, România funcționează la ora UTC+2 (ora de iarnă) până în martie 2027, când ceasurile vor sări din nou înainte. Ciclul se repetă an de an, deocamdată. Este posibil ca în următorii ani să vină clarificări la nivel european, dar până atunci, românii vor continua să se obișnuiască cu această schimbare de două ori pe an. Adaptarea nu e ușoară pentru toți, dar cunoașterea anticipată și o pregătire treptat a corpului o fac mai suportabilă. Odată ajunși în noiembrie, majoritatea oamenilor simt că viața a revenit la normal. Iar în martie, totul se întâmplă din nou.