Călin Georgescu rămâne în arest preventiv pentru încă trei zile. Curtea de Apel București a amânat luni decizia privind schimbarea măsurii de prevenire, urmând ca judecătorii să pronunțe verdictul final pe 23 noiembrie.
Decizia a fost întârziată în sedința de luni, 20 noiembrie, după ce ambii apărători și procurorii DIICOT și-au expus argumentele. Georgescu este judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, acuzații care decurg dintr-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Avocații săi au cerut schimbarea măsurii în arest la domiciliu, invocând că nu există pericol de disparare și că poate respecta orice condiție impusă de instanță.
Traseul anterior al cauzei și primele decizii
Pâna astăzi, Tribunalul Ilfov a decis de două ori — pe 9 și 18 noiembrie — înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totuși, hotărârea nu a fost definitivă, ceea ce a permis procurorilor DIICOT să conteste decizia și să apeleze la o instanță superioară. Ca urmare, Georgescu și coacesat Ionel Rusen au rămas în custodia statului, în Arestul Central.
Contestația DIICOT a fost susținută cu argumente privind gravitatea infracțiunilor și riscul potențial de disparare. Procurorii au subliniat că suma prejudiciului — 1,1 milioane de euro — reflectă complexitatea cazului și amploarea înșelăciunii, în timp ce apărătorile au contrapus cu probe ale stabilității și respectării precedente a ordonanțelor instanțelor.
Ce urmează după verdictul Curții de Apel
Sentința Curții de Apel București va fi definitivă și va determina viitorul imediat al lui Călin Georgescu. Dacă judecătorii vor admite contestația DIICOT, acesta va fi transferat la Penitenciarul din Rahova, unde va purta consecința unei măsuri mai restrictive. Dacă, dimpotrivă, vor respinge contestația, Georgescu va fi eliberat din Arestul Central și plasat în arest la domiciliu la adresa sa din Mogoșoaia.
În cazul unei eventuale eliberări sub monitorizare electronică, vor fi impuse condiții stricte: purtarea unei brățări electronice, interdicția de a păăsi teritoriul României, restricții asupra deplasării din domiciliu fără aprobare, interzicerea contactului cu victima sau martori din dosar, și obligația de a raporta periodic organelor de poliție privind sursele sale de venit. Aceste măsuri urmăresc echilibrarea nevoii de asigurare a prezenței în procesul penal cu drepturile fundamentale ale persoanei investigate.
Contextul mai larg al dosarului
Cazul Călin Georgescu a atras atenția publică din mai multe motive. În primul rând, statutul său de fost candidat la alegerile prezidențiale plasează cazul într-o orbită mediatică intensă. În al doilea rând, suma prejudiciului și complexitatea infracțiunilor—constituirea unui grup infracțional organizat plus înșelăciune cu consecințe deosebit de grave—sugerează o structură criminală planificată, nu o tranzacție izolată.
Omul de afaceri Răzvan Leu a depus plângerea penală împotriva celor doi, Georgescu și Rusen, după ce ar fi fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Detaliile exacte ale schemei de înșelăciune nu au fost încă făcute publice în integralitate, dar investigația DIICOT a concluzionat că există suficiente indicii pentru a înaintă acuzații grave în faza judecării.
Luni, 23 noiembrie, va fi o dată decisivă nu doar pentru Georgescu, ci și pentru modul în care instanțele răspund la provocări de amploare în cazurile de corupție și criminalitate organizată. Decizia va trimite un semnal despre prioritățile justiției penale și despre echilibrul între măsurile de prevenire și drepturi. Până atunci, fostul candidat rămâne în custodia statului, iar atenția publică se concentrează pe trezarul instanței supreme din București.
