Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale, se prezintă marți, 3 noiembrie, în fața judecătorilor Judecătoriei Sectorului 1 din București pentru primul termen din dosarul în care este acuzat de propagandă legionară și promovare a ideologiei fasciste.
Procesul pe care îl va înfrunta Georgescu este unul dintre cele cinci dosare penale deschise împotriva sa. În aceasta, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au susținut că, în perioada iunie 2020 – mai 2025, acesta a promovat în mod repetat idei și doctrine specifice fascismului și mișcării legionare. Ancheta s-a bazat pe mai multe intervenții publice în care, potrivit rechizitoriului, Georgescu ar fi glorificat figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța, tentând astfel să normalizeze o ideologie condamnată de legea română.
Rechizitoriul desfășurat de procurori nu se rezumă la citări sau referințe teoretice. El documentează, conform actelor, gesturile și imitația tonului mareșalului Ion Antonescu – condamnat definitiv pentru crime de război – în cadrul unor discursuri publice. Un episod particular semnalat în anchetă se referă la 2 octombrie 2021, în Piața Universității din București, unde Georgescu participase la un protest împotriva restricțiilor pandemice. Atunci, susțin anchetatorii, ar fi făcut salutul legionar în fața mulțimii.
Procurorii au identificat în comunicările sale elemente recunoscute ca specifice ideologiei fasciste: apelul la mobilizare națională pentru „regenerarea poporului” prin crearea „omului nou” sub o dimensiune mistică creștino-ortodoxă, nevoia unui lider carismatic și autoritar, și promovarea unui discurs ultranaționalist care idealizează excesiv trecutul istoric. Fiecare dintre aceste componente, susțin anchetatorii, nu era o mențiune izolată, ci parte a unei strategii continue – ceea ce a dus la trimiterea în judecată pe baza a cinci acte materiale care alcătuiesc infracțiunea continuată.
Situația procesului se complică prin faptul că Georgescu rămâne în arest preventiv din 29 septembrie, în urma deciziei Curții de Apel București din 28 octombrie de a respinge contestația sa. Prelungirea arestării a fost dispusă în cauza privind presupusa înșelăciune, ceea ce înseamnă că va comparativ în fața judecătorilor pentru propagandă legionară aflând încă sub restricții severe ale libertății. La 3 aprilie, Tribunalul București i-a anulat anterior controlul judiciar în această cauză, dar situația s-a schimbat radical odată cu noi acuzații și arestarea din septembrie.
Dincolo de dosarul de propagandă, Georgescu se confruntă cu patru alte cazuri penale. Unul dintre ele, și acesta trimis în judecată, îl acuză pe el și pe mercenarul Horaţiu Potra, plus încă 20 de inculpaţi, de complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, alături de comunicare de informaţii false în formă continuată. Un al treilea dosar vizează constituirea unui grup infracțional organizat și fraudarea unei finanțări de șase milioane de euro. Al patrulea a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, iar detaliile despre acesta rămân mai puțin clare deocamdată.
Densitatea acestor acuzații ridică întrebări despre modul în care o singură persoană a putut genera o astfel de secvență de anchete în scurt timp. Răspunsul constă parțial în amplificarea efectului rețelelor sociale și în dinamica campaniei prezidențiale din 2024, unde Georgescu a câștigat o atenție masivă în contexte digitale înainte ca autorităţile să intervină. Organizațiile pentru drepturile omului și societatea civilă au sesizat de mult timp semnale de îngrijorare legate de propagarea acestor ideologii, dar acțiunea penală a venit după o perioadă lungă de toleranță.
Pentru cititorul care se întreabă de ce contează asta, răspunsul e direct: procesele împotriva propagandei fasciste și legionare sunt rare în România și pun sub reflector o linie roșie instituțională. Sistemul juridic se pronunță asupra faptului că anumite forme de discurs politic, oricât de acceptate ar putea părea în anumite cercuri, încalcă legea. Termenul din 3 noiembrie nu va fi, probabil, nici hotărâtă finală, nici nici o versiune rapidă a adevărului – procesele de acest tip se extind ani de zile. Doar că, din perspectiva societății, o hotărâre în oricare din direcții va semnala cât de serios iau autoritățile garda civică împotriva acestor ideologii.
Următorii pași imediați constau în continuarea procedurii la judecătorie, audierea probelor și, probabil, cereri de amânare succesive. Pentru Georgescu, realitatea e că, indiferent de rezultatul acestui dosar, el se va confrunta cu alte procese în paralel – o situație care face ca viitorul politic și personal al acestuia să rămână în suspans, iar reputația sa, deja grevată, să fie redefinită de sistemul penal românesc.
