„Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult”, a declarat Călin Georgescu în conversațiile interceptate care au stat la baza deciziei Curții de Apel București de a menține arestul preventiv pentru încă treizeci de zile. Decizia a fost pronunțată pe 28 octombrie și e definitivă.
Georgescu și Ionel Rusen vor rămâne în arest până la 27 noiembrie 2026. Curtea a admis contestația Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a făcut publică motivarea hotărârii, un document care aduce în deschidere mai multe detalii despre modul în care s-ar fi pregătit o eventuală sustragere de la justiție.
Planul de plecare din România și obținerea azilului
Motivarea instanței se concentrează pe mai multe linii de acuzație. Prima dintre ele privește conversațiile din care reiese că Georgescu ar fi urmărit să se mute în Italia, să obțină azil politic și să se sustragă investigației. Potrivit magistraților, acesta i-ar fi cerut lui Rusen să identifice o locuință în Italia, „securizată” și dotată inclusiv cu o anexă pentru oamenii care l-ar fi însoțit.
Fragmentele din convorbirile interceptate arată o preocupare constantă pentru a nu lăsa urme, pentru a ascunde demersurile. În mai 2025, conform documentelor instanței, ar fi existat și discuții privind obținerea azilului politic în Italia, atât pentru Georgescu, cât și pentru persoanele care l-ar fi sprijinit. Asta e punctul pe care tribunalul îl vede drept semn de risc real de sustragere de la urmărirea penală.
Documentele diplomatice și echipamentul de supraveghere
Al doilea element major e legat de documentele găsite la perchezițiile din septembrie 2026. Anchetatorii au descoperit la sediile sale un document emis pe numele lui Georgescu care copia formatul unui pașaport diplomatic al Ordinului Suveran Militar de Malta. De asemenea, a fost găsit și un document de identitate diplomatică. Ordinul de Malta a negat imediat orice legătură cu Georgescu, afirmând că nu l-a avut ca membru și că documentul nu a fost emis de organizația sa.
Apărarea a susținut că nu sunt acte oficiale de călătorie, ci legitimații emise de o organizație privată și că nu au fost folosite vreodată pentru trecerea frontierei. Procurorii, în schimb, le-au considerat dovezi ale intenției de a se deplasa sub o identitate mascată. Pentru chestiunea equipamentelor de supraveghere, magistrații au fost mai nuanțați. Aceștia au constatat că, în acest moment, elementele din dosar nu reprezintă o suspiciune rezonabilă suficientă pentru a justifica o măsură preventivă doar pe baza acuzațiilor informatice, și au clarificat că această parte trebuie investigată mai în profunzime de procurori.
Finanțarea externă și reacția familiei
Ceea ce a rămas intact e suspiciunea privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe grave. Aceasta se leagă de presupusa finanțare externă pentru societatea Real Concrete Land. Potrivit motivării curții, suma de 1,1 milioane de euro ar fi fost solicitată și plătită cu titlu de garanție, dar nu ar mai fi fost restituită. Magistrații au considerat că elementele sunt suficient de grave și suma prejudiciului destul de semnificativă pentru a menține o măsură preventivă strictă.
În paralel, a apărut și o tensiune procesuală importantă. Cristela Georgescu, soția sa, a publicat un mesaj video în care acuza că presa a primit motivarea instanței înainte de a fi comunicată oficial apărării. Ea a ridiculat ordinea procedurilor și modul în care s-au difuzat informații sensibile în public, considerând că e o încălcare a drepturilor fundamentale. Cristela a mai ridicat și chestiuni legate de presupusele dispozitive de monitorizare din locuința familiei, subliniind că nu au fost prezentate baze legale clare pentru aceste măsuri, în condițiile în care casa adăpostește și doi copii minori.