„Arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o condamnare”, a declarat AUR printr-un comunicat oficial, după ce Curtea de Apel București a decis, pe 29 septembrie, să înlocuiască controlul judiciar cu arestul pentru 30 de zile în cazul lui Călin Georgescu.
Decizia instanței a venit după ce procurorii DIICOT au contestat măsura de control judiciar dispusă inițial de Tribunalul București. Judecătorii de la Tribunalul București aveau hotărât, la început, să plaseze Georgescu și pe Rusen sub supraveghere judiciară pentru 60 de zile, respingând propunerea de arest preventiv. Situația s-a schimbat radical în fața Curții de Apel, unde completul inițial nu a putut ajunge la o decizie unanimă, forțând rejudecarea cauzei într-un complet de trei magistrați.
Dezbaterile din 29 septembrie au fost intense. Avocații fostului candidat au cerut ridicarea controlului judiciar, argumentând că măsura era prea rigidă. DIICOT, pe de altă parte, a prezentat argumente ferme pentru înlocuirea ei cu arest preventiv, invocând riscurile de reluare a activităților infracționale și pericol pentru cercetare. Judecătorii au luat hotărârea în favoarea procurorilor, ordonnând arestarea pentru o perioadă de 30 de zile, decizie considerată definitivă.
Cazul are rădăcini într-o plângere depusă de Răzvan Leu, un afacerist din Buzău, care l-a acuzat pe Georgescu de înșelăciune. Conform declarațiilor făcute public, pagubele produse depășesc cifra de 1,1 milioane de euro, iar investigațiile au dezvăluit o posibilă estrutură infracțională mai largă în care Georgescu și Rusen jucau roluri centrale. Retenția inițială pentru 24 de ore a avut loc la începutul săptămânii, iar judecătorii au decis apoi plasarea sub control judiciar, pasul intermediar care acum s-a dovedit temporar.
Poziția AUR după decizie a fost ferm protectoare. Partidul a lansat un comunicat în care susține că rămâne alături de Georgescu și invocă principii fundamentale ale justiției. „Prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect trebuie respectate indiferent de numele celui aflat în fața justiției”, a precizat formațiunea politică. AUR a subliniat că arestarea preventivă nu constituie o condamnare și a avertizat asupra riscului ca situația să fie folosită pentru „reglări de conturi sau presiuni politice”.
Declarația AUR a inclus o dimensiune politică clară. Partidul a cerut să se respecte încrederea cetățenilor care l-au votat pe Georgescu și a refuzat categoric orice negociere a principiilor acestui caz. „Dacă cineva și-imaginează că acest moment poate fi folosit pentru a intimida AUR sau pentru a obține voturile necesare învestirii Guvernului Mureșan, se înșală. Poziția noastră rămâne neschimbată: nu vom vota un guvern din care nu facem parte și nu ne vom negocia convingerile sub presiune”, au afirmat oficialii partidului.
Această declarație relevă o tensiune politică mai largă în peisajul românesc. Guvernul Mureșan avea nevoie de susținerea AUR pentru a obține voturile de investire în Parlament, iar poziția ferma a partidului sugera că nu doreau să accepte un compromis sub presiunea unui caz penal. AUR și-a folosit declarația pentru a arăta că nu pot fi șantajați prin persecuția unui membru prominent al partidului, indiferent dacă acuzațiile erau fondate sau nu.
Avocații lui Georgescu vor avea oportunități de a contesta arestul în faza următoare a procesului. Deși decizia Curții de Apel este considerată definitivă în privința măsurii preventive, cazul de fond privind vinovăția rămâne în curs. Cel puțin 30 de zile vor fi decisive pentru desfășurarea cercetărilor și pentru poziția pe care DNA va lua-o în continuare. Meantime-ul judiciar i-a dat AUR-ului timp și ocazie să se poziționeze ca partid care apără cu tenacitate membrii săi, indiferent de contextul acuzațiilor.
Cazul Călin Georgescu va continua să genereze atenție politică și mediatică. Decizia de arest vine într-un moment sensibil pentru coaliția guvernamentală și pentru stabilitatea politică a României. Reacția AUR, marcată de fermitate și refuz de negociere, semnalează că această cauză penală nu va fi tratată doar ca materie judiciară, ci și ca test al principiilor politice fundamentale pentru o formațiune care și-a construit discursul pe ideea apărării cetățenilor împotriva „elitelor corupte”.