Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat marți că guvernul pe care îl conduce va înceta trimiterea de arme către Ucraina. Decizia marchează o schimbare drastică de poziție pentru Sofia, care furnizase 13 pachete de ajutor militar Kievului de la declanșarea invaziei în februarie 2022.
Radev, foi președinte și critic de lungă durată al ajutorului armat acordat Ucrainei, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie și transformă acum aceste vederi în politică de stat. Noua configurație politică bulgară se poziționează la o extremă în peisajul european: retragerea oricărui sprijin armat către Kiev. „Este timpul să ne așezăm la masa negocierilor, este timpul să căutăm o pace justă”, a declarat ministrul Apărării Dimitar Stoianov.
Argumentul oficial: blocajul pe teren și lipsa de beneficiu militar
Oficialii bulgari justifică retragerea susținerii prin ceea ce descriu ca o transformare a conflictului într-o stare de blocaj poziție, nu de mișcare. Potrivit lui Stoianov, trimiterea de arme suplimentare nu face decât să adauge pierderi de vieți omenești fără a schimba fundamental echilibrul pe câmpul de luptă. Bulgaria dispunea de stocuri masive de armament sovietic și a jucat un rol crucial în primele etape ale conflictului, oferind discret sprijin armatei ucrainene în 2022.
Calculul politic care stă în spatele acestei decizii nu apare în vid. Anunțul vine în momentul exact în care Ucraina și partenerii europeni ai săi încearcă să contureze noi inițiative de negociere pentru o rezoluție pașnică. Moscova a respins deja orice propunere care ar implica pierderea teritoriilor ocupate. Pozițiile rămân incompatibile: Kiev vrea restituirea integrității teritoriale, Rusia vrea recunoașterea anexiunilor și a „sferei sale de influență”.
Realitatea pe teren: zeci de morți în 24 de ore
Indiferent de calculele politice bulgare, atacurile rusești continuă cu o intensitate dificil de descris. În perioada de 24 de ore care a precedat anunțul din Sofia, forțele ruse au lansat peste 170 de drone și rachete asupra țintelor ucrainene. Aproximativ 146 din cele 168 de drone și o parte din doi Kh-59 au fost interceptate, dar restul au trecut de apărarea aeriană și au lovit 18 locații diferite pe teritoriul ucrainean.
Pierderile umane sunt măsurate zilnic. Zece oameni au fost omorâți în șapte regiuni în acea perioadă de 24 de ore. În regiunea Harkov, atacurile au vizat direct civilii: o tânără de 22 de ani, însărcinată, a fost ucisă. Pe lângă ea, alte două persoane au murit și 25 au fost rănite, inclusiv trei copii. Orașul Harkov și alte 30 de așezări au suferit daune. În regiunea Herson, o persoană omorâtă și 13 rănite, inclusiv un copil, iar forțele ruse au continuat cu drone și artilerie.
Implicații pentru coeziunea NATO și calculul Ucrainei
Bulgaria rămâne membru NATO, ceea ce înseamnă că obligații mai profunde nu dispar prin decizia unui singur guvern. Totuși, în materie de inițiative de ajutor bilateral, retragerea deschide o poartă către o poziție mai pasivă. Pentru Ucraina, pierderea susținerii bulgare nu este catastrofală — celelalte state occidentale mențin o prezenţă militară semnificativă. Dar într-un context european în care coeziunea este crucială, orice stat NATO care se retrage din efortul colectiv semnalează o fisură.
Pentru Kiev și aliații săi, cuvântul care rezonează nu este „pace” sau „negociere”, ci „abandonare”. Într-o țară în mijlocul unei invazii, fiecare aliat care se retrage — chiar treptat — este o pierdere care nu se recuperează ușor. Mesajul din Sofia, deși nu o spune direct, pare a sugreza că escaladarea ajutorului armat va conduce doar la mai multă suferință fără rezultat decisiv. Pentru cine stă azi sub rachete, calculul întârziat al unor politicieni pare desprins de o realitate pe care unii o trăiesc în fiecare secundă.