Ilie Bolojan a declarat joi, la B1 TV, că PNL nu va bloca organizarea alegerilor anticipate dacă partidele eșuează în formarea unui guvern și dacă președintele Nicușor Dan decide că aceasta e singura ieșire din criza politică. E prima declarație atât de directă a premierului interimar pe această temă.
Declarația contează nu atât prin ce spune, cât prin ce deschide. Dacă PNL — partidul cu cei mai mulți parlamentari din coaliția care a susținut guvernul căzut — renunță să blocheze anticipatele, pragul constituțional pentru declanșarea lor devine mult mai ușor de atins. Și calendarul electoral al toamnei acesteia s-ar putea schimba radical.
Cum a ajuns România în acest punct
Criza a pornit din primăvară, când PNL a rupt înțelegerea cu PSD și a avertizat că nu va mai guverna alături de social-democrați. Bolojan a reamintit joi că a avertizat PSD cu mult înainte de moțiunea de cenzură că va genera un blocaj: „Înainte de această moțiune, am avertizat PSD că va genera o criză și că, în condițiile în care nu mai respectă nicio înțelegere, nu vom mai face parte dintr-un guvern cu PSD.” Au urmat, pe rând, tentativa de guvern Tomac — care n-a mai ajuns la vot — și tentativa de guvern Vestea, despre care Bolojan spune că „se baza pe o trădare din interiorul PNL”. Niciuna n-a trecut.
Soluția pe care PNL o susține rămâne un guvern tehnocrat real, nu unul de fațadă. Bolojan a fost explicit: nu „proxy tehnocrați care nu au cunoștințe în domeniul respectiv”, unde „unii conduc din spate”, ci oameni care chiar stăpânesc domeniile în care sunt numiți. Un astfel de guvern de tranziție ar avea o misiune precisă — rectificarea bugetară, pregătirea bugetului pe 2027, închiderea procedurilor PNRR și trecerea iernii fără șocuri administrative.
Anticipatele, ultima soluție recunoscută public
Bolojan nu prezintă alegerile anticipate ca pe o opțiune preferată. Le descrie ca pe o realitate constituțională care se activează atunci când toate celelalte variante se epuizează: „Dacă aceste condiții se vor îndeplini și președintele României va considera că asta e soluția de deblocare, noi nu vom sabota această formulă.” România n-a mai trecut prin alegeri anticipate de la adoptarea Constituției din 1991 — ceea ce face ca simpla acceptare publică a scenariului, din partea unui lider de talia lui Bolojan, să fie un semnal politic serios.
Și mai e ceva. Sondajul INSCOP publicat în aceeași zi arată că AUR rămâne primul în preferințele electoratului, cu aproape 40% din intenții de vot. PSD a trecut pe locul al doilea, în fața PNL, iar USE gravitează în jurul a 10%. Dacă anticipatele ar fi organizate acum, ecuația parlamentară care ar rezulta nu ar semăna cu cea actuală — și niciun partid din coaliția pro-europeană nu poate fi sigur că iese mai bine din scrutin decât a intrat.
Numele Luca Niculescu și ce urmează concret
Bolojan a răspuns și pe tema lui Luca Niculescu — secretarul de stat pentru afaceri europene vehiculat în presă ca potențial premier desemnat de Nicușor Dan. A spus explicit că, în discuțiile recente cu președintele, inclusiv la ședința CSAT, numele nu a fost avansat formal: „Nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” L-a descris ca pe un profesionist al diplomației române, cu merite reale în procesul de aderare la OCDE, dar a separat net evaluarea personală de poziția politică a partidului. Sursele consultate de presă în aceeași zi indicau că Niculescu ar întâmpina dificultăți serioase în a aduna o majoritate parlamentară — AUR, PSD și o parte din USR semnalizând că nu l-ar vota.
Președintele Nicușor Dan are acum de ales între două drumuri, ambele cu risc. Poate desemna un premier și merge la votul de învestitură, știind că majoritate nu e garantată. Sau poate lăsa negocierile să se epuizeze și să activeze procedura pentru anticipate, știind că PNL nu va bloca procesul. Termenele nu mai pot fi amânate la nesfârșit — rectificarea bugetară și procedurile de închidere a PNRR au calendare fixe. Fiecare săptămână de blocaj are un cost real, chiar dacă nu se simte imediat. Ceea ce e limpede e că niciun partid major nu grăbește lucrurile de bunăvoie — fiecare calculează cum arată în sondaje la momentul unui eventual scrutin. Între timp, România e guvernată interimar, fără mandat politic real să rezolve nimic.