Partidul AUR a depus astazi un proiect de lege care schimbă regulile pentru persoanele care pot însoți președintele Bucureștiului, Nicușor Dan, în deplasările oficiale finanțate din bani publici.
Pâna acum, legislația română nu a definit cu exactitate cine anume poate fi inclus în delegații oficiale ale unui demnitar și cine poate fi acoperit din bugetul statului pentru transport, cazare și hrană. Această lacună în normă a creat o zonă gri care, în cazul lui Nicușor Dan, a permis unei persoane fără statut oficial—partenera neînregistrată la stare civila—să participe la mari vizite internaționale: New York, Kiev, Chișinău. Costurile acestor deplasări au fost suportate de bugetul municipal sau de delegații publice.
Proiectul AUR pune capăt acestei practici. El propune enumerarea explicita a tuturor categoriilor de oameni autorizati sa însoțească un președinte în deplasări oficiale: consilierii, asistenții, ofiții de presă, membri ai familiei imediate și—cel mai important—soțul sau soția legala. Aici intervine punctul care schimbă totul: partenerii neoficiali, indiferent de durata relației, sunt excluși din această listă.
Pentru Mirabela Grădinaru, aceasta înseamnă că ea nu mai ar putea merge cu Nicușor Dan în viitoarele vizite internaționale care se plătesc din bani publici. Nici măcar dacă cheltuielile ar fi parțial acoperite din alte surse, legea ar interzice pur și simplu categoria ei să participeze.
Decizia AUR ridică o întrebare mai larga, depășind cazul specific. Legea ar discrimina de facto partenerii necastoriti ai demnitarilor, indiferent cât de stabila este relația și cât de mult timp petrec aceștia în viață publica. În România, parteneriatele de facto sunt recunoscute în anumite contexte (moștenire, drepturi succesorale, protecție socială), dar legea propusa de AUR se duce în sens invers: le nega statusul atunci când fondurile publice sunt în joc.
Din perspectiva Partidului AUR, aceasta nu e discriminare—e management responsabil al banilor de contribuabil. Argumentul este: dacă o persoană nu are statut oficial, nu ar trebui finanțată din bani publici nici măcar pentru role administrative în delegații. Doar familia legala, conform definiției tradiționale (soț/soție), merită protecția unei finanțări publice în activități de stat.
Nicușor Dan nu a comentat inca inițiativa legislativa. Rămâne de văzut cum o va recepta și dacă va decide să răspundă public sau să se căsătorească cu Mirabela Grădinaru—o mutare care, dacă s-ar întâmpla, ar anula complet efectul legii propuse de AUR, transformând-o din atacul asupra relației sale într-o măsură de protocol fără impact real asupra lui.
Proiectul este așteptat acum în parlamentul local și pe agenda comisiilor de specialitate. Dezbaterile vor arăta dacă coaliția de guvernare vede inițiativa ca necesară pentru transparență în folosirea fondurilor publice, sau dacă o percepe ca atac politic la adresa primarului din cauza relației sale personale. Precedentul pe care-l creează această lege va afecta și viitoarele administrații—va deveni normă că demnitarii pot avea doar familia legala lângă ei în deplasări oficiale, sau va fi perceputa ca o regulă pensata anume pentru cazul Nicușor Dan?
Răspunsul nu e doar juridic. E o alegere despre cât de mult vrea România să reglementeze viața personala a demnitarilor și dacă banii de stat trebuie să finanțeze doar relații formalizate la stare civila. Aceasta nu va fi ultima oară când această linie va fi trasata cu pixul unui politician.