România reia în 2026, pentru prima dată după 19 ani, înrolarea tinerilor în armată. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că programul de serviciu militar voluntar este deja activ — cu locuri plătite, pregătire de patru luni și o rută reală spre o carieră militară. Câte locuri vor fi scoase și ce primesc cei care se înrolează depinde de o singură variabilă.
Legea care a intrat în vigoare la începutul acestui an prevede un program de patru luni de pregătire intensivă, destinat tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani. Recrutarea nu este impusă prin constrângere legală — totul se bazează pe candidatura voluntară. Miruță a precizat că numărul de locuri va fi cuprins între 1.000 și 3.000, în funcție de bugetul alocat de Ministerul Finanțelor.
27.000 de lei brut pentru patru luni de cazarmă și masă asigurate
Cei care se înrolează locuiesc și mănâncă în unitatea militară pe toată durata pregătirii. La final, primesc 27.000 de lei brut, adică în jur de 15.000 de lei net. Nu e o sumă uriașă, dar vine la pachet cu cazare și masă asigurate pe patru luni — un detaliu care contează mult pentru cineva de 20 de ani care cântărește opțiunile.
Miruță a explicat direct: „Avem un program de patru luni care e semnificativ mai mult decât deloc, pentru care oamenii tineri între 18 și 35 de ani au o pregătire intensivă, stau în unitatea militară, mănâncă în unitatea militară, fac pregătire în unitate militară și la final primesc suma 27.000 de lei brut, probabil pe la 15.000 de lei net.” Tonul e pragmatic, fără superlative — exact ce ar trebui să audă un tânăr care vrea să știe la ce să se aștepte.
Cei care termină programul pot rămâne în armată. Există locuri libere
Programul nu se termină la patru luni. Cei care vor să rămână în sistem au această opțiune concretă: în funcție de studii, pot continua ca soldați gradați sau pot intra într-un program de pregătire pentru maiștri militari. Miruță a spus explicit că există un grad mare de neocupare în armată, ceea ce înseamnă că șansele reale de angajare sunt semnificative — nu o promisiune vagă, ci o realitate structurală.
România a suspendat stagiul militar obligatoriu în 2007. De atunci, armata s-a redus numeric considerabil, iar tentativele de a readuce tinerii în sistem au rămas ani de-a rândul la nivelul discuțiilor politice. Acum există un cadru legal funcțional și, cel puțin din declarațiile ministrului, și voința să-l pună în practică. „Este pentru prima oară după 19 ani când reluăm o astfel de activitate”, a spus Miruță.
Armata voluntară: un experiment cu mize reale, nu doar un anunț de presă
Miruță a recunoscut deschis că nu știe exact cât de mare va fi cererea: „E cererea suficient de mare sau nu e, e suma asta suficient atractivă sau nu e.” E o onestitate neobișnuită pentru un ministru la un anunț public. Înseamnă că programul este, deocamdată, un experiment bine structurat — ale cărui rezultate reale vor fi cunoscute abia după prima serie de recrutare din 2026.
Din perspectiva angajamentelor față de NATO și a contextului de securitate din regiune, momentul nu e deloc întâmplător. Un corp de rezerviști instruiți, chiar format voluntar, contribuie direct la capacitatea militară pe care România și-a asumat-o. Locurile exacte urmează să fie anunțate în cursul acestui an, după ce Ministerul Finanțelor confirmă suma alocată. Dacă prima serie va atrage candidați suficienți și dacă rata de retenție va fi decentă, există toate premisele ca programul să crească. Întrebarea adevărată nu e dacă tinerii vor aplica — e dacă statul va menține finanțarea și după primul val.
