România intră într-o fază de pregătire militară a populației civile. Generalul Vlad Gheorghiță, șeful Armatei Române, a anunțat că statul va pregăti între 2.000 și 10.000 de militari anual, pornind din 2026, în baza unei legi promulgate recent de președintele Nicușor Dan.
Declarația a fost făcută la Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, alături de generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa. Contextul e limpede. România, ca membru NATO și vecin al Ucrainei, se află sub o presiune crescândă să-și consolideze capacitatea de apărare în timp ce războiul din estul Europei se perpetuează fără semne de calmare.
Gheorghiță a explicat că modificarea legii pregătirii populației pentru apărare a fost promulgată acum două săptămâni. Pe bază de voluntariat, forțele armate vor recruta tineri pentru pregătire militară de bază. Scopul declarant e să creeze o rezervă de civili cu instrucție de specialitate, care să poată fi mobilizați rapid dacă situația o cere. Nu e o obligație generală de conscripție, dar nici un program pur educativ. E o pregătire structurată, cu standarde militare.
Ce înseamnă concret
Cifra de 2.000 la 10.000 de militari pe an nu e improvizată. Gheorghiță a precizat că aceasta reprezintă capacitatea maxim de pregătire pe care o are Armata Română în acest moment. Dacă în 2026 se vor pregăti circa 1.000-2.000 de persoane, în anii următori programul ar putea crește la două-trei serii de pregătire anual, în funcție de alocările bugetare.
Pentru un cetățean obișnuit, asta înseamnă că un membru al familiei – fie adolescent, fie adult tânăr – ar putea fi invitat să urmeze o instruire militară. Nu e conscripție obligatorie, ci o oportunitate de a se califica. Cine acceptă, va fi pregătit să funcționeze în situații de criză, inclusiv în context militar. Armata va oferi această pregătire pe gratis, cu scopul de a crea o bază de civili mobili în caz de nevoie.
Gheorghiță a subliniat că reziliența națională nu se reduce la prevenție la dezastre naturale. Cutremure, incendii – acestea rămân prioritare. Dar „trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război”. Cuvintele sunt clare. România vorbește acum deschis despre scenariul unui conflict care ar putea necesita mobilizarea civililor.
Programul nu e izolat. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va colabora cu Armata Română în aceste programe. E o coordonare între instituții pe care cetățeanul nu o vede, dar care determină cum va funcționa țara dacă vine criza.
Legea și noile mize
Modificarea legislativă nu a apărut din senin. România, după invazia rusă din Ucraina din februarie 2022, a trăit o schimbare durabilă de percepție asupra securității. Guvernele succesive au mărit investițiile în apărare, au accelerat aderarea la proiecte NATO, și acum – prin această măsură – încearcă să pregătească și civila.
Legea pregătirii populației pentru apărare există în România de mai ani, dar aceasta este prima dată când se pun resursele și structura pentru a o implementa la scară. Nu e o reacție impulsivă. E o ajustare strategică pe termen mediu.
Pentru buget, o mobilizare de 2.000-10.000 de civili anual nu e neglijabilă. Instruire, hrană, echipament de bază – costă. Gheorghiță a menționat că totul depinde de alocările bugetare, ceea ce înseamnă că Parlament va trebui să aprobe creditele necesare în anii următori. Asta poate deveni și o problemă politică, dacă bugetul militar devine prea zăpăcit și alte domenii suferă tăieturi.
De ce contează pentru tine
Dacă ești între 18 și 50 de ani și ai o sănătate rezonabilă, această inițiativă te poate afecta direct sau indirect. Dacă accepți voluntar, poți urmeze o pregătire militară de 4-6 săptămâni (estimare standard pentru instruire de bază), după care devii parte dintr-o rezervă civila. Adică, dacă România ar intra în conflict, ai putea fi mobilizat.
Dacă nu accepți, nu se obligă nimeni – deocamdată. Numai că e semn că statul se pregătește pentru scenarii pe care ai putea să nu ți le dorești, dar pe care le considera plauzibile. Asta e o informație pe care trebuie s-o digeri.
Familia ta poate avea membri care vor fi tentați de program – din patriotism, din dorința de câștig (o indemnizație, o calificare), din convingere că e util. Sau pot avea rude în Ucraina și să vadă direct ce se întâmplă când un popor este surprins nepregătit.
Calendarul viitor
Pentru 2026, Armata Română va deschide programul. Publicitatea va fi făcută, probabil, prin canalele de stat și prin autoritățile locale. Voluntarii se vor înscrie, se vor testa și se vor pregăti. Procesul va fi repetat an după an, cu scopul de a crea o masă critică de civili instruiți.
Gheorghiță a semnalat că Inspectoratul de Urgență va fi implicat și el. Asta înseamnă că programul nu e exclusiv militar – include și pregătire pentru dezastre civile. Protecție la incendii, căzuturi, cutremure – toate astea vor fi integrate în instruire.
Următorul pas major e aprobarea bugetara pentru 2026. Parlamentul va trebui să voteze fonduri. Dacă trece ușor, programul porninește. Dacă e contestat – pentru că, normal, va fi contestat de vreun partid sau grup de opoziție – atunci va fi amânat sau redimensionat.
Mesajul pe care îl lasă conducerea Armatei e clar: țara se pregătește. Nu e panică, e prudență. Și sub cautela oficialității cuvintelor, e și o formă de avertisment pe care cetățeanul trebuie să-l înțeleagă: „Lucrurile se pot schimba mai repede decât crezi.”