„Nu am uitat de acest mecanism”, a spus Alexandru Rogobete la prima conferință de presă din mandatul său la Ministerul Sănătății. Declarația ministrului nu e o amenință obișnuită – ea reprezintă o schimbare de strategie care afectează direct sute de medici din spitalele publice ale țării și modul în care funcționează.
Esența avertismentului: medicii care pleacă din serviciul public pentru a lucra la clinici private vor fi concediați după trei abateri. Aceasta nu e o măsură nouă în totalitate, dar revenirea la ea semnalează o reorientare clara a priorităților ministerului către combaterea unei practici pe care o consideră daună pentru spitalul de stat.
Sistemul sanitar public din România se confruntă de ani cu o hemoragie constantă de personal medical către sectorul privat. Medicii care beneficiază de salarii mai mici în spitalele publice și de condiții de lucru mai dificile migrează către clinici private, unde câștigurile sunt mai substanțiale. Fenomenul nu e ascuns – se întâmplă la ora 10 a zilei, cum spune ironic ministrul. Unii dintre aceștia sunt salariați cu normă întreagă la stat și, totuși, dispar în cursul zilei de lucru. Altii au scutiri oficiale de gardă în sistemul public, dar se prezintă la ture în unitățile medicale private – o contradicție pe care Rogobete o vrea eliminată.
Ministrul a avut în vedere trei categorii distincte de abateri. Prima și cea mai vorbită: medicii care se deplasează de la spital la clinici private în orice moment. A doua: cei cu scutiri de gardă în sistemul public care totuși fac ture în unitățile private. A treia: medicii care transferă pacienți din spitalul public la propriul cabinet și le prescriu medicamente din stocurile instituției publice. Fiecare dintre aceste situații, potrivit ministrului, va fi tratată cu seriozitate crescândă.
Mecanismul e simplu, dar controversial. La a treia abatere documentată, managerul spitalului va putea rescinde contractul de muncă. Aceasta presupune o nouă legislație care să dea seama explicit managerului dreptul de a-și concedia angajații în aceste situații. În momentul de față, normele sunt mai vagi, ceea ce face greu documentarea și aplicarea sancțiunilor. Rogobete a promis că va căuta „o cale legislativă” pentru a solidifica acest sistem de control.
Schimbul de scutiri de gardă este alt front. Ministrul a subliniat: „Cine are scutire de gardă are și la public și la privat”. Aceasta înseamnă că un medic cu scutire de ture în spitalul public nu mai poate lucra nocturn în clinici private. E o prevedere care pare simplă, dar cu implicații mari pentru o parte semnificativă a medicilor cu o experiență mai mare, care au negociat aceste scutiri cu ani în urmă.
Măsura cu transferul de pacienți și medicamente pare cea mai delicată. Rogobete a anunțat că „vor avea o surpriză” medicii care fac asta, dar fără să detalieze consecințele. E un anunț calculat care lasă o incertitudine – exact ceea ce avea nevoie ministrul ca să-și facă punctul fără să se angajeze în dispute legale imediate.
Tonul general al ministrului a fost de respect cu condiție. „Respect personalul medical și cer personalului medical nu să mă respecte pe mine, ci să-și respecte meseria și pacienții. Așa vom colabora de acum înainte”, a spus Rogobete. E o frază care sună bine, dar care poartă și un mesaj limpede: colaborarea nu e negociabilă dacă ai încălcat regulile.
Măsurile nu se limitează la disciplina. Rogobete a amintit și de o obligație din mandatul anterior: tot personalul medical dintr-un spital trebuie să lucreze pe rând în ambulatoriul de specialitate. Scopul e extinderea serviciilor din ambulatoriu, unde servicii pe punct de plată au fost crescute și orele de funcționare prelungite până la 20:00. E o reorganizare care pune presiune pe un personal deja supraîncărcat, dar care, în teorie, sporește accesul pacienților la diagnostic și tratament.
Pentru rezidenți care termină specialitatea de medicină de familie, ministrul vedea o problemă reală: unii nu au resurse să-și deschidă propriul cabinet sau să cumpere listele de pacienți de la medicii care se pensionează. E un obstacol în cale ambulatoriilor, care au nevoie urgent de medici. Rogobete a admis public: „Nu am zis niciun secret, toată lumea știe că se tranzacționează”. Recunoașterea transparentă a unui neregim deschide calea pentru o potențială soluție legislativă.
Măsurile anunțate se înscriu într-o strategie de consolidare a spitalului de stat. România pierde medici constant – aceștia emigrează în Vest, trecând la privat sau abandonând profesia. Fiecare medic plecat înseamnă mai puțini pacienti tratați, mai lungi liste de așteptare, mai mult discomfort în sistemul public. Rogobete nu poate forța medicii să stea în spitalul de stat, dar poate crea o consecință pentru cei care-și păstrează formalitatea contractului fără a-și îndeplini obligațiile.
Rămâne de văzut cum va decurge implementarea. Legislația nouă are nevoie de timp pentru a fi redactată și votată. Resistența sindicatelor medicale e de așteptat – iar opoziția unor medici cu experiență, care au negociat beneficii de ani, e sigură. Rogobete va avea nevoie de fermitate și de susținere politică pentru a trece prin această fază.
Ceea ce e clar e că ministrul și-a asumat o poziție dificilă. Și-a spus jocul deschis. Nu mai e loc de ambiguitate sau negocieri ascunse. Medicii știu exact ce va urma dacă fac a treia abatere. Întrebarea e dacă această claritate va fi suficientă ca să schimbe comportamentul, sau dacă va provoca doar mai multă tensiune într-un sistem care și fără asta e sub presiune.