La început de ianuarie, majoritatea solariilor arată la fel. Spălate, golite, cu ușile închise și cu câteva lopeți de zăpadă aruncate pe pământ „să fie bun la primăvară”. Așa a fost ani de zile. Doar că, între timp, tot mai mulți grădinari au descoperit că un solar nu trebuie să fie o cutie moartă timp de patru luni. Cu puțină organizare, el poate produce verdeață, răsaduri, flori, chiar bani, chiar și când afară e ger.
Un solar din policarbonat sau sticlă poate fi folosit tot anul. Evident, iarna nu merge fără un minim de căldură. Cine vrea să cultive ceva serios trebuie să izoleze construcția și să pună o sursă de încălzire. Unii trag folie pe interior sau mai adaugă un strat de policarbonat. Alții izolează baza cu polistiren extrudat. La încălzire se folosesc sobe pe lemne, cazane, aeroterme, tunuri de aer cald, panouri infraroșii sau, mai rar, cabluri de încălzire în sol și panouri solare. Nu e ieftin, dar la verdeață și flori se scoate repede.
Cel mai simplu lucru pe care îl poți face iarna este să cultivi verdețuri. Ceapă verde, mărar, pătrunjel, salată, spanac, ștevie, măcriș. Sunt plante care suportă variații de temperatură și cresc bine într-un solar încălzit și luminat. Nu e nevoie să sapi straturile. Poți pune totul în lăzi, ghivece, tăvi sau containere, așezate pe paturi sau pe rafturi. Semănatul merge mai ușor cu semințe deja încolțite. Udarea se face cu apă călduță, când pământul se usucă. Și aici trebuie atenție la dăunători, pentru că într-un spațiu încălzit pot apărea și iarna.
Un solar încălzit devine și o seră de răsaduri. Din decembrie se pot semăna flori cu perioadă lungă de vegetație, cum sunt eustoma, petunia, garoafa Shabo, echinacea. Într-un solar bine izolat poți semăna chiar roșii, ardei și castraveți, urmând să le muți pe straturi la sfârșit de iarnă. Lumina și temperatura trebuie ținute sub control, dar cine le nimerește bine pornește sezonul cu plante deja mari. Pentru cei care vând răsaduri sau flori, iarna devine sezon de lucru, nu pauză.
Dacă nu ai încălzire serioasă, poți folosi solarul pentru stratificare. Pui în containere flori rezistente la frig, le îngropi în straturi, le acoperi cu frunze uscate și le lași să treacă prin iarnă. Primăvara le descoperi și pornesc singure.
Un alt filon bun sunt bulbii. Toamna târziu, până prin a doua decadă a lui noiembrie, se plantează lalele, zambile, narcise, muscari. Bulbii trebuie să fie mari și sănătoși, iar pământul și vasele dezinfectate. La început stau la rece și întuneric, apoi, când apar lăstarii, se mută la căldură și lumină. Așa obții flori fix pentru început de primăvară, când se vând cel mai bine.
Într-un solar încălzit se pot cultiva și ciuperci. Pleurotus, champignon, shiitake, ghebe, zbârciogi. Ai nevoie de miceliu, de substrat potrivit fiecărei specii și de umiditate mare, aerisire și temperatură constantă. Lumina nu contează. Substratul poate fi din paie, rumeguș, coji de floarea-soarelui, pleavă de hrișcă, așchii de lemn. Totul se ține în saci, lăzi sau pe bușteni puși pe rafturi.
Solarul poate fi și un depozit de iarnă pentru plante. Nu e locul ideal, dar merge dacă nu îngheață și nu e prea cald. Pereții se pot umbri cu plasă sau agrotextil ca să nu pornească plantele în vegetație. Aici se pot ține pomi și arbuști la ghiveci, viță-de-vie, conifere, rizomi de flori, bulbi de lalele și crini. Într-un solar încălzit ușor pot sta și cactuși, gladiole, hippeastrum, tuberculi de begonie. Plantele mari se îngroapă în pământ sau se pun în lăzi și se izolează. Rizomii și bulbii stau în turbă umedă sau rumeguș. Din când în când trebuie uziți, altfel se usucă.
Dacă nu ai ce plante să pui, solarul poate deveni depozit. Acolo pot sta pământuri pentru răsad, ghivece, decorațiuni de grădină din materiale rezistente. Uneltele trebuie spălate, unse împotriva ruginii și puse în lăzi sau saci.
În multe gospodării, solarul ajunge și adăpost pentru păsări. Găinile pot ierna aici dacă ai 10–18 grade și 60–70% umiditate. Se pun aeroterme, lămpi infraroșii sau chiar așternut fermentativ care degajă căldură. Fundația trebuie întărită, ca să nu intre prădătorii. Pe un metru pătrat nu pui mai mult de cinci găini. Rasele grele și bine îmbrăcate, ca Faverolles sau Cochinchina, rezistă cel mai bine. În solarii încăpătoare pot sta și rațe sau gâște.
Sunt câteva lucruri foarte practice care lipsesc de obicei din articolele despre solarii iarna și care chiar fac diferența în realitate.
Primul este condensul. Iarna, cea mai mare problemă nu e frigul, ci apa care se scurge de pe pereți și cade pe plante. Picăturile reci pe frunze fac mucegai și putregai. Soluția simplă este un șanț de drenaj pe margini sau un canal improvizat din folie, care să colecteze apa și s-o ducă într-o găleată. Mulți pierd salata și ceapa verde nu de la frig, ci de la stropii reci de pe acoperiș.
Al doilea este ventilația scurtă și zilnică. Chiar dacă e ger, solarul trebuie aerisit 10–15 minute la prânz, când e cel mai cald. Altfel, aerul stătut ridică umiditatea și explodează mucegaiurile. O aerisire scurtă scade mai mult bolile decât orice fungicid.
Un alt detaliu important este temperatura solului, nu doar a aerului. Dacă aerul are 10 grade dar pământul e rece, plantele nu mai mănâncă. Un strat gros de paie, frunze sau compost pe sol ține rădăcina caldă. La verdețuri face diferența dintre creștere și stagnare.
Foarte util este și iluminatul cu LED rece. Iarna zilele sunt scurte. Ceapa verde, salata și răsadurile au nevoie de 10–12 ore de lumină. Un șir de LED-uri economice, montate deasupra rafturilor, dublează viteza de creștere. Nu e lux; e productivitate.
La încălzire, mulți greșesc folosind aeroterme care usucă aerul. E mai eficient să încălzești masa termică. Un butoi mare cu apă neagră pus în solar se încălzește ziua și cedează căldura noaptea. La fel și pământul, dacă e acoperit. Asta reduce consumul de curent sau lemne.
Pentru cei care cresc verdeață iarna, e important și azotul. Solul rece nu mai mineralizează bine. O udare la 2–3 săptămâni cu ceai de compost sau cu macerat slab de urzică ține frunza verde și în creștere.
La păsări în solar, un detaliu ignorat este amoniacul din dejecții. Dacă nu aerisești zilnic, arde ochii și căile respiratorii ale găinilor și omoară plantele. Chiar și cu așternut fermentativ, aerisirea rămâne obligatorie.
La depozitarea plantelor, cel mai mare dușman nu e frigul, ci uscarea. Majoritatea pomilor și bulbilor pierd apa iarna. O udare ușoară o dată la 3–4 săptămâni le salvează viața.
Și, poate cel mai important: monitorizarea. Un termometru minim-maxim și un higrometru în solar te scutesc de 90% din greșeli. Fără ele lucrezi „după simț”, iar iarna simțul minte
Și, dacă tot ai un spațiu luminos și protejat, îl poți transforma într-un loc de stat. O masă, două bănci, câteva lămpi, o ghirlandă. Pui pe jos niște scânduri sau geotextil și ai o mică „terasă” de iarnă, ferită de vânt și zăpadă.
