Găurile caracteristice din frunzele pomilor fructiferi sâmburoși – vișin, cireș, prun, cais și, în mod deosebit, piersic – sunt cauzate de o boală fungică denumită clasterosporioză sau pătare roșie cu găuri. Această boală afectează toate organele aeriene ale pomilor și se manifestă cel mai adesea în regiunile sudice ale Rusiei, dar apare periodic și în zonele centrale, precum Tula, Riazan și sudul regiunii Moscova, în special la vișin și prun.
Agentul patogen și condițiile favorabile
Boala este provocată de ciuperca Clasterosporium carpophilum, care se dezvoltă accelerat în perioadele calde și umede din timpul verii, cu temperaturi cuprinse între +19 și +26°C și umiditate atmosferică de peste 70%. Sporii acestei ciuperci iernează pe resturile vegetale infectate sau în lemnul bolnav al pomilor, sub formă de miceliu sau spori latenți.
Sporii germinează la temperaturi de peste +4°C și în prezența apei sub formă de picături. Infecția primară apare prin contactul sporilor cu frunzele tinere, fiind favorizată de vânt, ploaie sau insecte. Perioada de incubație este foarte scurtă – doar 2–4 zile – ceea ce face ca boala să se răspândească rapid. Într-un singur sezon, agentul patogen poate produce mai multe generații, inclusiv în timpul toamnei sau în iernile blânde.
Simptomele bolii
Cele mai evidente semne ale infecției se observă pe frunze: apar pete circulare mici (1–2 mm), de culoare roșu-brună, maronie, roșu-violet sau roz închis, în funcție de specie. Aceste pete cresc până la 3–5 mm, iar țesutul din centru se usucă și cade, formând orificii cu o margine roșcată – un indicator specific al clasterosporiozei.
În cazuri grave, petele se pot uni, rezultând găuri mari în frunze. Infecția poate afecta și ramurile tinere, unde apar pete roșii sau portocalii ce se măresc, se adâncesc și crapă. Din zonele afectate se scurge adesea guma – o substanță vâscoasă, asemănătoare rășinii, care se solidifică formând o peliculă galbenă translucidă.
Boala atacă și fructele. La vișin și cireș apar pete ulcerate, care se extind până la sâmbure, deformând fructul. La cais, petele roșcate sau brun-roșii devin reliefate și dure, apoi se desprind, lăsând cratere din care se scurge guma. Fructele de prun sunt afectate rar.
Diferențierea față de alte probleme
Clasterosporioza este deseori confundată cu daunele produse de insectele defoliatoare (omizi, viermi, păduchi), caz în care se aplică greșit insecticide, inutile împotriva ciupercilor. Alte boli fungice (ex. Cercospora cerasella, Phyllosticta prunicola) sau chiar tratamente necorespunzătoare cu fungicide (ex. amestec bordelez aplicat în vreme umedă) pot provoca pete asemănătoare, însă fără marginea colorată specifică.
Daunele provocate
Infecția afectează fotosinteza, reduce conținutul de clorofilă și zahăr în frunze și fructe, iar recolta devine mai săracă și de calitate inferioară. Când frunzele afectate cad prematur, pomii intră într-o stare de stres și pot înmuguri din nou toamna, lăstarii tineri astfel crescuți neavând timp să se maturizeze până la iarnă, ceea ce duce la degerare.
Atunci când sunt afectați lăstarii și scoarța, boala poate deveni cronică, conducând în timp la uscarea completă a pomului.
Prevenirea bolii
- Alegeți soiuri rezistente.
- Îndepărtați și ardeți resturile vegetale și ramurile bolnave.
- Lucrați solul în jurul pomilor și distrugeți lăstarii de la rădăcină.
- Evitați rănirea ramurilor în timpul tăierii.
- Udați și fertilizați în mod echilibrat.
- Tratați rănile cu soluții de sulfat de cupru 1%, FundaZol sau permanganat de potasiu și aplicați un mastic cicatrizant.
Combaterea activă: tratamente recomandate
Primăvara devreme (înainte de dezmugurit) și toamna târziu (după căderea frunzelor):
- Zeamă bordeleză 1% (cupru sub formă de sulfat de cupru neutralizat): se aplică pentru reducerea rezervei de infecție din rămășițele vegetale și scoarța pomilor. Doză: 10–15 L soluție la 100 m².
- Funguran OH 50 WP (cupru sub formă de oxiclorură de cupru): tratament de iarnă și post-recoltă, în concentrație de 0,3–0,4%.
În perioada de vegetație:
- Kocide 2000 (cupru hidroxid): aplicare preventivă sau la apariția primelor simptome, în doză de 2–3 kg/ha, repetată la 10–14 zile.
- Score 250 EC (difenoconazol): aplicat înainte și după înflorire, cu interval de 10–14 zile între tratamente. Doză: 0,2 L/ha.
- Horus 50 WG (ciprodinil): eficient la temperaturi mai scăzute, aplicare la debutul simptomelor sau înainte de înflorire. Doză: 0,045–0,07 kg/ha.
- Bravo 500 SC sau Dithane M-45 (mancozeb): tratamente preventive, mai ales în condiții de umiditate ridicată. Bravo: 1,5–2 L/ha; Dithane: 2 kg/ha.
- Score + Topsin 500 SC: alternativ sau în amestec (compatibile). Score acționează sistemic, Topsin are efect curativ și preventiv.
Important: Ultimul tratament se efectuează cu minimum 21 de zile înainte de recoltare, respectând perioada de pauză a fiecărui produs conform etichetei omologate.
Soiuri românești mai rezistente la clasterosporioză și alte boli fungice
Vișin:
- Timpuriu de Pitesti – productiv și rezistent la boli.
- Ștefan – soi românesc semitimpuriu, bună rezistență la boli și ger.
- Oblacinska – foarte rezistent la boli foliare, utilizat și în cultura ecologică.
- Vișin de Cluj – rustic, adaptat pentru zone mai reci.
Cireș:
- Van și Stella – deși nu sunt românești, s-au adaptat foarte bine în plantațiile comerciale din România, având o toleranță bună.
- Cireș de Iași – soi tradițional românesc, rustic, tolerant la boli.
Prun:
- Tuleu gras – soi rustic, foarte productiv și rezistent la boli.
- Stanley – originar din SUA, dar intens cultivat în România datorită rezistenței și productivității.
- Anna Späth – rezistent la principalele boli ale frunzelor, utilizat în zonele colinare.
- Tita – soi românesc cu toleranță bună la boli foliare.
Cais:
- Comandor, Sirena, Carmen – soiuri românești create la ICDP Mărăcineni, rezistente la boli și adaptate climatului din sudul României.
- Dacia – soi rustic, tolerant la îngheț și boli.
Piersic:
- Filip, Springcrest, Redhaven – adaptate la condițiile din sudul țării, cu rezistență bună la făinare și pătări.
- Raluca, Euxin, Cora – soiuri românești moderne, selecționate pentru toleranța la boli și calitatea fructului.
Utilizarea rațională a tratamentelor fitosanitare, combinată cu alegerea soiurilor rezistente și respectarea măsurilor preventive, reprezintă cheia pentru o livadă sănătoasă și productivă.