„PSD, ca principalul partid din Parlament, a solicitat președintelui mandatul de prim-ministru. Nominalizarea sunt eu”, a declarat Sorin Grindeanu după consultările de luni la Palatul Cotroceni.
Criza guvernamentală a României se întinde din mai. Trei candidați au fost deja respinși: Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan nu au reușit să strângă voturi suficiente în plenul Parlamentului. Constituția cere, după eșecul de două ori, condiții pentru dizolvarea Parlamentului și alegeri noi. Nicușor Dan se-ntinde, totuși, împotriva acestei cale, susținând că instabilitate nu va rezolva decât cu o altă instabilitate. Consultările de luni au fost programate după un program lung, trecând prin PSD, AUR, PNL, USR, UDMR și alte formații parlamentare. Fiecare vot contează, iar calculele matematice sunt extrem de strânse.
Grindeanu, fost premier între 2015 și 2017, se-ntoarce în joc cu susținerea explică a PSD. Partidul Social Democrat, cea mai mare forță din Parlament cu 89 de deputați și senatori, a făcut un pas politic clar: refuză să mai trimită pe cineva de rând și-și pune pct. Premierul propus are experiență administrativă și cunoaște complexitatea post-ului. Dar asta nu-i suficient în matematica parlamentară actuală. Fiecare vot contat este decisiv, iar marja de manevră e aproape zero.
Reacțiile celorlalte partide s-au desprins asimetric. AUR, prin prim-vicepreședintele Dan Dungaciu, a reiterat în 30 de minute de consultări că soluția partidului rămâne alegerile anticipate. George Simion, liderul AUR, nici nu s-a prezentat la discuții, transmițând că nu merită prezența lui la Cotroceni. În spatele refuzului se ascunde o condiție politică dură: eliberarea lui Călin Georgescu, arestat pentru înșelăciune și care, pentru AUR, rămâne o figură fundamentală. Asta ține AUR complet sus-pus în ecuația premierlui.
PNL și USR se-nscriu într-o poziție mai fluidă. Ambele formații au indicat deschidere la negocieri, dar cu condiții. Nicușor Dan a transmis explicit că orice nou premier trebuie să vină cu angajamentul că AUR nu va fi inclus în guvern. Asta complică și mai mult calculele, pentru că orice majoritate fără PNL și USR devine și mai subțire. UDMR și grupurile minorităților etnice țin și ele cărți în mâini, dar ponderea lor e mai mică decât a marilor partide.
Decizia lui Nicușor Dan pe care o va anunța luni seară, conform programului, va deschide o nouă fază. Dacă Grindeanu obține voturile, urmează procedura formală de învestitură în Parlament și apoi guvernanța concretă. Dacă nu reușește, România se-apropie mult mai aproape de alegerile anticipate, deși președintele continuă să-și bată joc de ele drept soluție. Cronologia aici contează: conform Constituției, după respingerea unei a doua nominalizări, sunt îndeplinite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului. Sunt deja respectate după eșecul Veștea și Mureșan, dar doar dacă Grindeanu cade și al cincilea candidat se-ntâmplă a fi respins, sistemul declanșează automat alegerile.
La fel de important e ce nu se-ntâmplă. Electoratul român, după șase luni de volatilitate politică și tulburări economice mici, nu cere alegeri. Sondajele și reacțiile din rânduri obișnuite arată oboseală cu ciclurile electorale. Piețele financiare sunt în veghe; o instabilitate mai lungă va avea efecte pe rata dobânzilor și atracția investițiilor. Premierul propus va moșteni o situație complicată: bugete care-și-așteaptă aprobarea, legi care zac în pregătire, proiecte europene care așteaptă semnăturile în vârful puterii.
Grindeanu, dacă reușește, va trebui să guverneze într-un context în care orice mișcare e calculată și orice vot contat. Nu e locul pentru gesturi grandioase sau reforme neașteptate. Va fi o guvernare de supraviețuire, de ziua cu ziua, cu ochii tot pe calcule parlamentare. AUR rămâne variabila imprevizibilă, iar condițiile puse de Nicușor Dan asupra lor deschid o falie politică care nu dispare repede.
Anunțul de luni seară va da răspunsuri concrete. Dar ce e clar deja: România intră într-o perioadă în care guvernarea e mai grea decât în cazurile precedente, iar marja de eroare e practic inexistentă. Orice pas greșit al unui premiernominal nou ar putea deschide din nou canalul alegerilor, iar din punctul ăsta, nimeni cu ață nu știe ce ar ieși.