Siegfried Mureşan, desemnat premier de Nicuşor Dan pe 17 septembrie, se pregăteşte să formeze un guvern cu structură asemănătoare celui condus de Ilie Bolojan. În următoarele zece zile, Mureşan trebuie să strângă 233 de voturi din Parlament pentru a obţine majoritatea necesară învestirii.
Potrivit surselor politice, Siegfried Mureşan a declarat că doreşte includerea în guvern a preşedinţilor celor trei partide din coaliţia de guvernare. Aceasta ar însemna ca Ilie Bolojan de la PNL, Dominic Fritz de la USR şi Kelemen Hunor de la UDMR să devină vicepremieri. Anunţul a fost făcut chiar în cadrul unei ședinţe a grupului parlamentar PNL. Ideea reflectă o încercare de a asigura reprezentare de nivel înalt pentru fiecare partener politic şi de a distribui responsabilităţile executive în echilibru.
Însă această clarificare vine într-un moment în care consolidarea sprijinului parlamentar rămâne incertă. Siegfried Mureşan a anunţat că va merge la vot în Parlament din „respect pentru președintele României şi pentru procedura constituţională”, chiar dacă negocierile cu PSD nu au fost încununate de succes. PSD, cel mai mare partid din Parlament, refuză să susţină formarea acestui guvern.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, i-a pus o condiţie stringentă lui Mureşan: dacă la finalul consultărilor pot fi numărări doar 160-170 de voturi, atunci premierul desemnat ar trebui să îşi depună mandatul în loc să riște o înfrângere la vot. „Într-o astfel de situaţie, nu ar trebui să amânăm şi să nu cădem într-un vot parlamentar pierdut anterior”, a explicat Hunor. Această poziţie reflectă o strategie de minimizare a riscurilor politice, în care o înfrângere publică ar compromite credibilitatea oricărui viitor efort de guvernare.
Mureşan a respins categoric această variantă, declarând că mandatul nu va fi depus şi că va merge la Parlament cu încredere în procedeul democratic. Surse politice susţin că o discuţie crucială între Mureşan şi parlamentarii UDMR era programată pentru 23 septembrie, data în care au fost anunţate aceste informaţii. Rezultatul acestei negocieri putea determina dacă coaliţia va trece pragul greu de 233 de voturi.
Legat de structura guvernului, Mureşan a afirmat că numărul de portofolii ministeriale va fi asemănător celui din administraţia Bolojan. Aici intervin liderilor celor trei partide pentru a hotărî distribuţia ministerelor. Aceasta înseamnă că, până la urmă, PNL, USR şi UDMR vor fi implicate direct în negocierile asupra celor mai importante funcţii executive.
Programul declarat de Mureşan include priorităţi ambţioase: reducerea numărului de parlamentari, comasarea unor agenţii de stat, reforma pensiilor speciale şi îmbunătăţirea managementului companiilor de stat. Aceste măsuri sunt continua directă a eforturilor din administraţia Bolojan. Cu toate acestea, un element nou pe agenda sa este promisiunea de relaxare fiscală pe termen scurt.
Mureşan a exclus posibilitatea unor noi creşteri de taxe, argumentând că economia s-a stabilizat după intervențiile necesare din anul anterior. „Acum, de îndată ce ne putem permite, vom putea discuta de măsuri de relaxare fiscală”, a declarat el. Mai concret, el a exprimat speranţa de a reveni TVA-ul de la nivelul actual de 21% la 19%, dar „cât de curând posibil” – o formulare care lasă deschisă interpretarea termenelor exacte.
Aceasta reprezintă o schimbare de ton faţă de discursul din anul anterior, când creşterile de taxe au fost prezentate ca inevitabile. Potrivit lui Mureşan, măsurile fiscale din mandatul Bolojan au fost dureroase, dar necesare pentru a readuce România „la limită” pe cale de economie. Acum, după ce „oamenii au făcut sacrificii în acest an”, prioritatea viitorului guvern ar trebui să fie protejarea rezultatelor, nu introducerea de noi poveri.
Mesajul continuu subliniază că sistemul fiscal nu va mai fi folosit drept instrument de austeritate, ci va fi adaptat la capacitatea reală de plată a populaţiei. Insistenţa lui Mureşan pe această temă sugerează că temeri ale electoratului privind noi majorări sunt reale şi că noua coaliţie vrea să ştergă imaginea de guvern al „taxelor” pe care o moşteneşte de la predecesori.
Însă promisiunea de reducere a TVA la 19% nu are un calendar clar. Mureşan spune doar că va fi posibilă „de îndată ce va fi posibil”, o formă de angajament vag în contextul unei economii care, deşi stabilizată, încă se confruntă cu deficit de buget. Faptul că o măsură declarată ca prioritate nu are termen definit ridică semne de întrebare asupra gradului de urgență real pe care noua administraţie o acordă acestei politici.
Discuţiile din interior arată o coaliţie fragilă, în care UDMR şi USR nu sunt pe deplin convins de viabilitate, iar PSD rămâne ostil. Investirea unui guvern cu doar 160-170 de voturi în loc de cele 233 necesare ar fi o deznaruire publică cu efecte pe termen lung. Totuşi, alegerile formale de guvern nu se pot amâna la nesfârşit.
Marea întrebare este dacă Mareşan va reuşi să strângă suficient sprijin până la 23 septembrie şi după. Reacţia finală a parlamentarilor UDMR în ziua respectivă era decisivă. Dacă aceştia rămân neconvinşi, scenariu în care guvernul preia mandatul cu minoritate parlamentară devine posibil – o situaţie care ar putea duce rapid la cădere, chiar şi la inicio sau la prima decizie controversată.