Într-o declarație făcută publică luni, 21 septembrie, Răzvan Leu, afacerist din Buzău, a confirmat că el este omul care a depus plângerea penală împotriva lui Călin Georgescu în ianuarie 2024. Plângerea se află la baza dosarului instrumentat de DIICOT și a dus la descinderi la locuința și sediile celui vizat.
Afaceristul, asociat la restaurantul de fine dining Dacia Romanian Dining din Buzău, spune că și-a încercat mai întâi recuperarea banilor pe cale amiabilă, fără rezultat. Abia după ani de tentative eșuate a apelat la autorități. În declarația integrală pe care a transmis-o presei, Leu precizează că nu are niciun interes politic în cauză și că singurul său scop este recuperarea prejudiciului suferit și obținerea lezinii. Povestea sa ridică o întrebare mai largă: cum au reușit anumite scheme financiare să atragă oameni de afaceri rispândiți, iar apoi cum ajung aceste cazuri particulare să alimenteze anchete de proporții naționale.
Cum s-a iscat disputa: promisiunea unei finanțări și banii pierduți
Leu spune că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021 și că, inițial, a fost atras de mesajul și planurile acestuia. Între timp, Georgescu propune o soluție financiară: o linie de credit de șase milioane de euro din exterior, destinată investițiilor în afaceri. Pentru a accesa această finanțare, Leu ar fi trebuit să depună o garanție. El a plătit 1,1 milioane de euro cu așteptarea că urmează să primească împrumutul și, prin urmare, să recupereze garantia.
Banii nu au mai venit niciodată. Conform declarației sale, Leu a primit ordine de plată falsificate și alte documente care pretindeau să dovedească că procesul de transfer era în derulare. La fiecare întrebare, Georgescu — conform spuselor afaceristului — asigura că situația e sub control și că Leu trebuie doar să aibă răbdare. Années au trecut, iar suma de 1,1 milioane de euro a rămas blocată. Fără finanțarea promisă, fără recuperarea garantiei, Leu s-a văzut nevoit să ia în serios o decizie pe care probabil că amânase cât a putut: sesizarea autorităților.
De la dispută privată la anchetă de stat: rolul DIICOT
Plângerea penală depusă în ianuarie 2024 a urcat rapid pe agenda procurorilor DIICOT. Instituția a deschis o anchetă care nu s-a limitat la relația Leu-Georgescu, ci a înglobat mai mulți suspecți și mai mult de o schemă posibilă. Luni dimineață, descinderi simultane au avut loc la mai multe locații, inclusiv la Călin Georgescu și la aliații săi de afaceri menționați în sarcini.
Ceea ce a început ca o dispută finanțară între doi oameni — unul care investește, altul care promite să faciliteze accesul la fonduri — s-a transformat într-un caz de interes public. Faptul că Georgescu era cunoscut ca și candidat prezidențial (a ieșit din turul al doilea al alegerilor din 2024, fiind unul dintre cei mai discutați candidați) a amplificat atenția instituțiilor. Cu toate acestea, Leu subliniază într-o frază care ține mai mult de a fi o precauție: nu vorbește pentru DIICOT, nici pentru o agendă politică. Vorbește pentru banii lui.
Semnalul pentru alte potențiale victime și mecanismul fraudei
Declarația lui Leu are o importanță care depășește cazul individual. Dacă schema pe care o descrie este adevărată — și DIICOT pare să considere că merită investigată în serios — atunci nu el ar fi fost singurul țintit. Promisiunea unei finanțări externe mari, care necesită o garanție inițială relativ mică în comparație, este un clasic al fraudelor din mediul antreprenorial. Ofertele de credit ușor din țări apusene sau din instituții „garantate”, care necesită doar o sumă upfront pentru a se „elibera” fondurile, se repetă constant.
Faptul că victima potențială este om de afaceri, cu o afacere vizibilă în Buzău (restaurantul), sugerează că schema nu ţintea populații vulnerabile aleatoare, ci oameni cu capital care ar putea fi persuadați prin perspectiva unei creșteri rapide. Leu însuși admite că a fost atras de ceea ce el numește „hotărârea, povestea și planurile” lui Georgescu. Altfel spus: investitorul era caut de o oportunitate, iar oferta părea serioasă.
Ancheta DIICOT va trebui să demonstreze sau să infirme dacă Georgescu și asociații săi au operează o schemă sistematică sau dacă cazul Leu e o excepție. Răspunsul contează nu doar pentru recuperarea banilor, ci și pentru înțelegerea modului în care figuri publice cu proiecte politice pot deveni vehicule de esquilări financiare private.
Viitorul cazului și ce se așteaptă mai departe
Pentru moment, Călin Georgescu și ceilalți vizați beneficiază de prezumția de nevinovăție. Leu a reafirmat această precauție: nu va comenta probe în public, pentru a nu prejudicia ancheta. Dosarul este în mâinile DIICOT, iar termenii următori vor fi decisivi. Procurorii vor trebui să stabilească dacă au fost săvârșite infracțiuni și dacă prejudiciul de 1,1 milioane de euro — una sau mai multe infracțiuni din codul penal privind înșelăciunea.
Ceea ce rămâne cert: un afacerist din Buzău și-a pierdut o avere substanțială cu promisiunea unei creșteri exponențiale. A depus plângere. Acum așteaptă, ca și milioane de români care s-au gândit la Călin Georgescu într-un moment al carierei sale, ca el să fie declarat responsabil și, mai rar, ca banii să fie recuperați. Pe cale de consecință, aceste cazuri individuale — pe care justiția trebuie să le investighe și să le clarifice — cântăresc mult mai greu atunci când figura implicată a ocupat o scenă publică atât de vizibilă.