Peste 360.000 de români pensionari care locuiesc în străinătate vor rămâne fără venituri din octombrie dacă nu completează o singură formalitate până la finele acestei luni.
Cine pierde această terță dată, pierde banii — automat, fără avertisment suplimentar.
Sistemul de verificare a viabilității pensionarilor din diaspora se bază pe o lege din 2023 și funcționează simplu, dar neîndurător. Casa de Pensii nu expediază niciun document către pensionari, nu-i anunță și nu-i reamintește. Fiecare beneficiar din străinătate trebuie să-și asume responsabilitatea să-și confirme existența de două ori pe an, exact cum o făceau românii sub comunism, la serviciile de securitate, să dovedească că nu s-au mort sau nu au plecat din țară.
Primul termen al anului 2026 a fost între 1 ianuarie și 31 martie. Al doilea termen — de care vorbim acum, și pentru care mai sunt puține zile — se închide pe 30 septembrie. Cine nu trimite documentul până în acea dată, plata pensiei va fi suspendată direct din luna octombrie.
Regula se aplică numai pensionarilor din străinătate care primesc pensia direct în cont, fie în țară, fie în afara granițelor. Nu se aplică, evident, celor care au un reprezentant legal împuternicit prin procură. Nu include nici pensionarii care locuiesc în România și retrag banii de acasă — pentru ei, statul nu a inventat încă acest sistem de suspendare automată.
Certificatul pe care trebuie să-l procure fiecare pensionar din diaspora este destul de ușor de obținut, dar nu pentru toți. Documentul trebuie semnat fizic, în fața unei autorități care să confirme prezența persoanei în momentul semnării. Pe hârtie, asta înseamnă că romanul din străinătate nu poate trimite o procură, nu poate pleda motive de sănătate și nu poate cere ajutorul unui apropiat să facă treaba în locul lui.
Instituțiile care pot semna și ștampila certificatul sunt: primării, case de pensii locale din țara de reședință, ambasade și consulate românești, notari publici din străinătate, avocați, medici de familie și, în unele țări, asociații sau organizații de români cu parteneriat oficial cu Casa de Pensii.
Formularul în sine nu e greu de găsit. E bilingv — română și engleza, germana, franceza, sau alte limbi — și se descarcă gratuit de pe siteul Casei de Pensii. Practic, problema nu e cu obținerea documentului, ci cu procedura sigură care se cere de către autorități, ca dovadă că pensionarul chiar trăiește și chiar locuiește acolo unde spune că locuiește.
Nuanța din jurul acestei măsuri e semnificativă. Pe o parte, statul roman încearcă să prevină frauda — să evite să achite pensii pentru oameni care au murit sau s-au mutat în altă țară. Frauda pensionară e o problemă reală în toate statele europene și costă miliarde. Pe cealaltă parte, procedura pune o responsabilitate enorm de mare pe pensionari, și anume pe cea mai vulnerabilă parte a populației pensionarilor: oamenii bătrâni din diaspora, mulți cu venituri scăzute, mulți care poate nu vorbesc perfect limba țării în care locuiesc și care ar putea fi neactualizați cu procedurile online.
Pentru un pensionar din Italia, Spania sau Germania cu educație și venituri bune, obținerea unui certificat de viață e o formalitate de o oră. Pentru o babă din Marea Britanie sau Franța, care nu vorbește limba bine și nu știe cum funcționează instituțiile locale, e o problemă reală și intimidantă.
Ce înseamnă concret această decizie pentru cei peste 360.000 de români din afară
Suspend direct al pensiei înseamnă stop la plată din octombrie până când beneficiarul trimite certificatul și Casa de Pensii îl procesează, ceea ce poate dura săptămâni sau chiar luni. Pentru oameni care depind de aceasta bani pentru mâncare, medicină și chirie, oprirea pensiei e catastrofală. Nu e vorba de o penalizare de o lună — e vorba de stres financiar imediat și profund.
Procedura de recuperare, după ce se trimite certificatul, nu e neapărat rapidă. Casa de Pensii trebuie să primească documentul, să verifice ștampila și semnătura, să-l scaneze și să-l introducă în sistem. Dacă în octombrie vin 5.000 de cereri în aceeași timp, birocratia se-ntinde. Pensionarii nu vor fi rambursați pentru zilele în care au fost fără bani; vor primi doar suma de la luna în care sistemul a fost reactivat.
Alta e situația celor care nu mai sunt nici vii nici morți în înregistrările statului. Un pensionar care moare în septembrie, dar familia lui nu anunță Casa de Pensii, va continua să aibă pensia plătită în octombrie în cont. Familia va avea bani imediat. După ce statul va descoperi decesul, va încerca recuperarea, dar până atunci, banii sunt în buzunarele rudelor.
Este și riscul oamenilor care trăiesc în zone remote sau țări cu birocrație și rea funcționare. Un pensionar din Iordania, Liban sau alte locuri rău dotate cu instituții oficiale ar putea găsi imposibil să obțină certificatul într-un mod care să satisfacă cerințele Casa de Pensii.
Pașii următori și realitățile ce vor urma
Termenul până care pensionarii trebuie să-și trimită certificatul de viață este 30 septembrie 2026. Cineva ar trebui să-i informeze pe acești 360.000 de oameni, dar nu se întâmplă asta sistematic. Cine nu urmărește site-ul Casei de Pensii, cine nu are internet bun, cine nu are pe cine întreba — probabil nu va afla până nu-și vede pensia tăiată în octombrie.
După această dată, va urma o perioadă de confuzie și apeluri. Pensionarii vor suna la Call Center-ul Casei de Pensii și vor afla că, din păcate, au fost suspendați. Vor fi direcționați să-și trimită certificatul urgent. Unii vor face-o imediat. Alții vor încerca să se descurce, dar vor descoperi că obținerea certificatului e mai complicată decât ar fi crezut.
Până la finele anului, vor fi cazuri în care pensionari vulnerabili vor fi în criză financiară. Vor fi și cazuri în care pensionari care nu mai trăiesc — și rudele nu au anunțat statul — vor continua să aibă pensia plătită. Imperfecțiunea sistemului va deveni vizibilă, dar legislația rămâne neschimbată.
Ceea ce contează cu adevărat de reținut: statul român a ales să-și verifice pensionarii din diaspora cu o procedură care poate fi suportabilă pentru unii și imposibilă pentru alții, și a ales să facă suspendarea automată și involuntară. Asta e o decizie. O decizie care beneficiază bugetul și reduce frauda, dar care, pe termen scurt, va crea suferință financiară pentru oameni care, deja, au ales să-și trăiască vârstele în departe de casă.