Kelemen Hunor, liderul UDMR, a pus condiții clare pentru susținerea noii legi a salarizării în sectorul public. Partidul pe care îl conduce nu va vota actul normativ dacă acesta va determina scăderea veniturilor pentru vreun angajat bugetar, indiferent de sector.
Legea salarizării pentru bugetari este în derulare de ani buni și a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă nu va fi adoptată la timp, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate. Presiunea pe lege vine și din necesitatea de a standardiza plăți care diferă semnificativ între sectoarele educației, sănătății și administrației publice.
Condiția UDMR: Fără reîntregiri temporare, ci salarii corecte din start
Kelemen Hunor a declarat într-un interviu că nu va accepta o soluție care reduce salariile și le reîntregește apoi printr-o indemnizație temporară. Argumentul lui se sprijină pe o logică simplă și puternică: nu poți spune unui profesor cu 25 de ani de vechime că munca sa valorează mai puțin, pentru apoi să-i dai banii înapoi printr-o marjă care nu se socotește la pensie.
Ultima formă a proiectului, potrivit liderului UDMR, ar micșora salariile în educație, sănătate și administrație publică. Statul ar urma să acopere diferența prin plăți suplimentare, dar Hunor vede asta drept o cale greșoasă. Detaliile care lipsesc fac situația și mai complicată: nu e clar pentru ce perioadă se va acorda compensația, nici dacă va fi luată în calcul la calculul pensiei.
Peste aceasta, UDMR cere claritate și privind finanțarea. Kelemen Hunor a declarat ferm că partidul nu acceptă nici majorarea taxelor, nici tăierea fondurilor pentru investiții publice ca modalitate de a finanța această lege. E o poziție care restrânge spațiul de negociere, dar reflectă un calcul politic: în cazul unui cuvânt dat membrilor UDMR, scăderi de venituri nu se fac.
Riscul pierderii fondurilor europene forțează decizia
Cronologia acestei legi e instructivă. Era deja de adoptat la finalul 2023, dar a fost amânată din nou și din nou. Acum, cu termenul PNRR apăsând, guvernul se grăbește. 770 de milioane de euro nu sunt o cifră de negociat — reprezintă investiții în spitale, școli și infrastructură.
Hunor a subliniat că viteza adoptării e critică. Dar viteza nu trebuie să sacrific principii pe care UDMR le-a câștigat în negocieri. Dacă UDMR cede pe condiția de a nu avea nicio scădere de venituri, presiunea asupra guvernului va crește pentru a găsi alte surse sau restructurări.
Economia României sub lupa liderului UDMR
În același interviu, Hunor a tras o imagine mai largă a stării financiare a României. Nici nu este în pericol iminent de insolvență, dar riscurile economice sunt reale și crescânde. Deficitul bugetar e o problemă majoră — când UDMR s-a reîntorc în guvernare în 2024, estimativ era de 7,8%, dar realitatea a arătat 9,8-10%.
Companiile de stat care pierd bani de ani sunt un exemplu pe care liderul UDMR l-a pus deseori în evidență: trebuie închise, vândute sau reorganizate rapid, nu susținute eternal. Regretul lui Hunor e și pentru deciziile din trecut: nu s-a opus destul de ferm creșterii TVA în fostă coaliție, iar taxele locale au crescut dramatic în unele județe — nu cu 60-70% cum promisese Ministerul Finanțelor, ci și cu 300% în anumite cazuri.
Dependența României de energie și importuri rămâne o vulnerabilitate. Mediul internațional imprevizibil adaugă presiune. Hunor pare conștient că un sector public prost plătit nu poate funcționa eficient în această realitate — de aceea insistența pe a nu accept scăderi mascate de venituri pentru bugetari.
Ce se întâmplă acum și ce urmează
Negocierile continuă între liderilor PSD, PNL, USR și UDMR. Întâlniri la finalul săptămânii se anunțau ca punctul în care vor fi clarificate pozițiile fiecărui actor. UDMR pare determinat să nu plece din negocieri fără acceptul pe faptul că nu va exista nicio scădere de venituri — nici măcar temporară, nici măcar și „recuperabilă”.
Tensiunea e între urgență și principii. 770 de milioane de euro nu pot fi pierdute, dar nici UDMR nu poate reveni în fața membrilor săi spunând că a acceptat reduceri de salarii pentru bugetari. Cum se va rezolva asta depinde de cât de creativ și disciplinat poate fi echipa de negociatori din partea PSD și a altor parteneri.
Ceea ce e sigur: fără UDMR, nu există majoritate parlamentară pentru o lege a salarizării în forma actuală. Hunor știe asta, și condiția pusă e una pe care o poate susține public și în fața propriilor membri.